Returnarile in serie ale dosarelor importante catre parchetele care le-au instrumentat arata ca magistratii se feresc sa judece cauzele pe fond si dau curs tuturor gaselnitelor procedurale invocate de avocati doar pentru a scapa de dosare. si nu doar de dosarele cu politicieni, ci si de cauzele complicate, cu un volum mare de munca. Metoda de a scapa de dosare este relativ simpla: judecatorii decid restituirea la parchete, procurorii fac recurs la aceasta decizie, daca pierd, refac urmarirea penala, daca au castig de cauza, dosarul reintra pe rolul instantei, dar este repartizat la alt complet de judecatori.
Pentru restituire se gasesc tot soiul de motive, fara a se intra in fondul dosarului, de la vicii de procedura si interpretari ale Constitutiei la gaselnite avocatesti sau judecatoresti. Celebru este dosarul cu 339 de inculpati din MApN, unde judecatorii au retrimis dosarul procurorilor si le-au cerut sa-l faramiteze in cauze mai mici, deoarece sala de judecata e mica si nu-i poate gazdui pe inculpati si pe aparatori. In ultima perioada instantele au decis retrimiterea catre DNA sau Parchetul General a nu mai putin de cinci mari dosare: Zambaccian 1 si 2, Matusa Tamara, toate avandu-l ca inculpat pe Adrian Nastase, Loteria, unde invinuit este George Copos, si Rompetrol, al carui principal protagonist este Dinu Patriciu.
Metoda de a scapa de dosare este relativ simpla: judecatorii decid restituirea la Parchete, procurorii fac recurs la aceasta decizie, daca pierd, refac urmarirea penala, daca au castig de cauza, dosarul reintra pe rolul instantei, dar este repartizat la alt complet de judecatori. Pentru restituire se gasesc tot soiul de motive, de la vicii de procedura si interpretari ale Constitutiei la gaselnite avocatesti sau judecatoresti. Celebru este dosarul cu 339 de inculpati din MApN, unde judecatorii au retrimis dosarul procurorilor si le-au cerut sa-l faramiteze in cauze mai mici, deoarece sala de judecata e mica si nu-i poate gazdui pe inculpati si pe aparatori.
Dosarele pestilor mari – cei pe care comisarul Frattini ii voia anchetati de procurori si trimisi in fata instantelor – dar si cele ale pestisorilor cu diferite functii-cheie in stat se dovedesc adevarati cartofi fierbinti pentru magistrati.
In ultima perioada, instantele au decis retrimiterea catre DNA sau Parchetul General a nu mai putin de cinci mari dosare: Zambaccian 1 si 2, Matusa Tamara, toate avandu-l ca inculpat pe Adrian Nastase, Loteria, unde invinuit este George Copos, si Rompetrol, al carui principal protagonist este Dinu Patriciu. La unele dintre aceste cauze nu s-au judecat recursurile cu care procurorii au atacat deciziile de returnare.
"Doar n-oi fi prost sa judec acest dosar"
Dosarele "Loteria" si "Rompetrol" au batut pasul pe loc mai bine de un an de zile la instantele de judecata pentru ca, in final, magistratii sa le trimita inapoi procurorilor, pe motiv ca nu s-ar fi respectat diferite proceduri. Astfel, DNA l-a trimis in judecata pe Copos in iunie 2006, in perioada februarie-septembrie 2007 procesul a fost suspendat, dosarul fiind trimis la Curtea Constitutionala, pentru ca acum sa fie retrimis procurorilor. Dosarul lui Dinu Patriciu a ajuns la Tribunalul Bucuresti in septembrie 2006. Fara a se face un singur pas in dosar, au urmat nu mai putin de 12 amanari. La al 13-lea termen de judecata, instanta a dispus retrimiterea lui la Parchetul General, pentru refacerea urmaririi penale. In nici unul din aceste dosare nu s-a ajuns la judecarea pe fond, iar restituirile vor avea drept consecinta reintoarcerea dosarului, insa la alt complet de judecata. De altfel, la ultima sedinta din dosarul Rompetrol, unul dintre judecatori a exclamat, la un moment dat, "doar n-oi fi prost sa judec acest dosar". Judecarea recursurilor poate fi si ea amanata, deoarece, pana in acest moment, instantele nu au trimis motivarea deciziilor, astfel incat procurorii sa-si poata face argumentatia. Doar in functie de motivatie, procurorii pot sti daca probatoriul trebuie refacut complet sau daca anumite probe – precum interceptari ale convorbirilor telefonice sau depozitii ale martorilor – raman sau nu valabile. In functie de dosar, motivatiile pot dura luni de zile; in cazul Bancii Internationale a Religiilor (BIR), de exemplu, motivatia a "intarziat" sase luni.
Restituiri infirmate, ulterior, de instante
Dosarul celor 339 de subofiteri MApN inculpati pentru falsificarea de documentatii necesare obtinerii unor pensii de stramutati a inceput in 2005, a avut sase termene de judecata, dupa care, printr-o sentinta penala (nr. 140 din 14.11.2005), s-a dispus restituirea la Parchetul Militar. Mihai Hondor, presedintele Tribunalului Militar Teritorial Bucuresti, sustine ca aceasta instanta de judecata a hotarat, in 2005, restituirea dosarului cu cei peste 300 de inculpati cadre MApN deoarece "nu li se putea asigura un proces echitabil". Mai precis, judecatorii militari au cerut faramitarea dosarului in dosarele mai mici, "ca sa incapa toata lumea – 300 de inculpati si 300 de avocati – in sala de judecata". In iunie 2006, Curtea Militara de Apel a respins restituirea decisa de Tribunal si a dispus trimiterea cauzei la alt complet din aceeasi instanta. In 2007, Curtea Constitutionala a decis schimbarea competentelor, asa ca dosarul a plecat de la instanta militara la o instanta de judecata civila – Tribunalul Bucuresti – unde se afla si in prezent, fara ca judecarea sa ajunga la fondul cauzei. Cu alte cuvinte, s-au pierdut trei ani cu plimbatul dosarului de la o instanta de judecata la alta.
Dosarul "339 MApN" nu este insa singurul in care deciziile de restituire au fost infirmate de instantele superioare. si dosarul referitor la cei 38 de ofiteri de politie de frontiera din Satu Mare suspectati de asociere in comiterea mai multor infractiuni a avut cinci termene de judecata, dupa care, prin sentinta penala nr. 692 din 11.12.2006, cauza a fost restituita la procuror pentru refacerea urmaririi penale. Recursul procurorilor a fost admis (decizia 208 din 3.05.2007) si dosarul s-a reintors la instanta, insa la alt complet de judecata.
Dupa cum explica surse din Parchet, motivul amanarilor si restituirilor in astfel de cazuri este acela ca dosarele sunt complexe, necesita sute de audieri de martori, de probe, o munca laborioasa de care judecatorii cauta sa se degreveze.
Pe ultima linie dreapta
In urma cu doua zile, avocatii lui Marian Oprisan (PSD), presedintele Consiliului Judetean Vrancea, au cerut instantei de judecata retrimiterea dosarului sau penal la DNA pe motive de procedura. Instanta a ramas in pronuntare. Tot in pronuntare dupa recurs se afla si solicitarea de retrimitere la Parchet a celor doua dosare penale ("Matusa Tamara" si "Zambaccian") care il au ca inculpat pe fostul premier Adrian Nastase, pe motiv ca nu s-a cerut avizul de cercetare de la comisia speciala de la Presedintia Romaniei, asa cum a hotarat Curtea Constitutionala a Romaniei.
Exceptia care confirma regula
Restituirea dosarelor are si alte riscuri. Pe traseu mai dispar probe, mai intervin termene de prescriptie, iar sentintele definitive, pe care le asteapta Uniunea Europeana, vor intarzia sa apara. Exista si o exceptie de la aceasta regula practicata la Curtea Suprema, "savarsita" de o instanta inferioara: Judecatoria Sectorului 2 al Capitalei a desfiintat rezolutia de neincepere a urmaririi penale (NUP) data de procurori in favoarea lui Adrian Nastase in dosarul "Construirea Muzeului de Arta Contemporana". Judecatorii acestei instante au decis inceperea urmaririi penale fata de fostul premier si administrarea probatoriului.
Noul Cod de Procedura va produce returnari in lant
Alte dosare, aflate de peste un an pe rolul instantelor de judecata, risca sa fie retrimise la DNA daca presedintele Romaniei promulga noile modificari ale Codului de Procedura Penala, votate de curand de parlamentari. Inculpati precum serban Mihailescu (fost secretar general al Guvernului Nastase), judecat in dosarul de primire ca mita a unor arme de vanatoare, Mihai Sireteanu (deputat PSD), Stelian Dutu (PD), Ion Stan (PSD), Ionel Mantog (PD), Ion Dumitru (fost sef al Padurilor, trimis in judecata in doua dosare penale) vor cere si ei restituirea dosarelor penale la DNA pentru refacerea cercetarilor, care sa fie conforme cu noile texte de lege. Ei ar putea invoca principiul aplicarii legii care favorizeaza inculpatul, si dosarele vor ajunge din nou la Parchet.