» Ziduri surpate, obiecte de patrimoniu distruse, constructii de protectie nereparate de zeci de ani, infrastructura de acces aproape inutilizabila, sapaturi neautorizate facute de vanatorii de comori dacice.
» Asa arata acum cetatile dacice din Muntii Orastiei, aflate din 1999 pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
» Ministrul Culturii, Adrian Iorgulescu, declara in urma cu putin timp ca siturile arheologice din Muntii Orastiei se afla intr-o situatie dezastruoasa. Indiferenta autoritatilor, manifestata in principal prin sumele foarte mici alocate pentru protectie, a dus la aceasta situatie limita.
In muntii orastiei se gasesc sase fortarete dacice, aflate pe teritoriul judetelor Hunedoara si Alba: Sarmizegetusa Regia – Gradistea de Munte, Costesti Cetatuie, Costesti Blidaru, Luncani Piatra Rosie, Banita si Capalna. Majoritatea sunt pe teritoriul comunei Orastioara de Sus, din Hunedoara. Reprezentantii primariei de aici sustin ca ar face mai mult pentru protejarea siturilor arheologice, dar nu au bani. "Cat putem le administram, dar avem fonduri putine. Am inteles acum ca se vor da bani de la Ministerul Culturii pentru lucrari de intretinere, cercetare arheologica si repunere in circuitul turistic. Cu ajutorul Consiliului Judetean am inceput lucrarile la drumul Costesti-Gradistea de Munte. Deja s-au amenajat vreo 9 kilometri. Daca se face drumul, se poate dezvolta si turismul in zona noastra. Cred ca e o treaba buna. Vad ca se misca ceva fata de alti ani", ne spune viceprimarul Viorel Bodea. Administratia locala a reusit sa asigure cat de cat infrastructura de acces la Costesti-Cetatuie. Era si mai simplu de realizat pentru ca situl arheologic se afla la numai 4 kilometri de centrul comunei. "Am reusit la nivel local sa reparam drumul Costesti-Cetatuia. Cat ne sta in putinta, ajutam. Avem un buget de 25 de miliarde lei vechi cu care nu putem face mare lucru. Avem deja patru pensiuni turistice in zona Costesti, care au intrat in circuitul turistic", mai spune viceprimarul din Orastioara de Sus. Viorel Bodea sustine ca primaria nu poate face mai nimic nici impotriva braconierilor de comori. "In comuna a fost infiintat acum un an si ceva un post de jandarmi montani care patruleaza in zona cetatilor. Acum cateva zile au descoperit o groapa sapata de braconieri langa una dintre cetati", afirma reprezentantul primariei.
Un ghid de ocazie
In cazul unor grupuri de turisti neinsotite, primaria nu poate pune la dispozitia acestora un ghid care sa ofere informatii despre cetatile dacice. Totusi, in asemenea situatii se apeleaza la un profesor pensionar despre care viceprimarul Viorel Bodea sustine ca "stie foarte multe despre istoria locala". L-am gasit pe Vasile Pantiloiu pregatit sa plece pana la Orastie. A fost de acord sa stam putin de vorba despre cetatile dacice si distrugerea siturilor arheologice. Profesorul, aflat acum la pensie, afirma ca situatia siturilor arheologice nu este chiar dezastruoasa. "Ar fi putut fi insa mult mai buna daca tot ce s-a decopertat ar fi fost protejat. Preocupare din partea muzeului judetean, a filialei Academiei din Cluj este, dar probabil ca nu au fost bani. Decat sa decopertezi si sa nu poti conserva, mai bine sa lasi in pamant, ca se pastreaza mult mai bine", ne-a spus Vasile Pantiloiu. El crede ca initiativa de a formula o lege privind protectia siturilor din Muntii Orastiei este foarte buna. "Trebuia de mult facuta treaba asta. Ar fi fost alta situatie acum. Nu mai puteau braconierii sa jefuiasca siturile arheologice. Chiar daca oamenii stiau de aceste furturi, autoritatile s-au facut ca nu stiu. Pana acum cativa ani s-a sapat. Erau dotati cu detectoare ultraperformante care detectau metalul pana la un metru si jumatate. Arheologii care vin de la Cluj au un detector care abia daca poate sa identifice metalul pana la o jumatate de metru", ne-a mai spus profesorul Pantiloiu.
Urme de braconieri la Costesti si Sarmizegetusa
Pana la situl Costesti-Cetatuie se ajunge relativ usor, pe un drum comunal practicabil si pentru autovehicule. Constructiile care protejeaza cele doua obiective ale cetatii scoase la suprafata se afla intr-o stare avansata de degradare. Cei peste 30 de ani care au trecut de la lucrari se vad din plin. Acoperisul si stalpii de sustinere au ruginit, la fel ca tabla pe care sunt trecute informatii despre situl arheologic. In plus, zidurile au inceput sa se prabuseasca in lipsa unor lucrari de restaurare. Potrivit istoricilor, cetatea era resedinta a statului dac din vremea lui Burebista. Amplasata pe culmea dealului Cetatuie, constituia un punct de paza pe malul stang al apei Gradistei.
Ne-am continuat "aventura" in Muntii Orastiei spre Sarmizegetusa Regia. Pentru a ajunge la cea mai importanta destinatie din ansamblul cetatilor dacice, trebuie parcursa o distanta de 22 de kilometri pe un drum de pamant. Aproximativ jumatate din drum este in reparatie si poate fi parcurs cu orice mijloc de transport. Pentru restul distantei accesul este foarte dificil, ultimii kilometri fiind practic imposibil de parcurs cu masina. Sarmizegetusa Regia ofera o imagine spectaculoasa a fortei si puterii statului dac. Situatia de aici este insa si mai grava decat la Costesti. Zidurile au inceput sa se surpe, iar obiectivele decopertate se afla, in unele cazuri, in stare avansata de degradare. Copaci seculari, de zeci de metri inaltime au cazut peste ziduri, agravand ceea ce s-a distrus prin indiferenta autoritatilor statului. Drumul pavat, care face legatura intre Cetate si sanctuarele din apropiere, a capatat o culoare verde ca urmare a actiunii mediului inconjurator. In incinta Cetatii se afla mai multe gropi, unele sapate probabil de braconieri. Multe din bunurile de patrimoniu care alcatuiesc sanctuarele, discul solar sau baia romana sunt intr-o stare precara. Chiar si asa, turistii se incumeta sa urce pentru a vedea Cetatea. Merita pentru ca reprezinta o parte importanta din istoria tarii.
Ministerul Culturii se trezeste la realitate
In ceasul al doisprezecelea, Ministerul Culturii si Cultelor a initiat un proiect de salvare a cetatilor din Muntii Orastiei. Proiectul are in vedere instituirea unui regim special de protejare si punere in valoare a zonei cuprinzand cele sase cetati. Potrivit ministrului Adrian Iorgulescu, proiectul de lege a fost elaborat din necesitatea conservarii si dezvoltarii zonei, afectate atat de sustragerea a numeroase piese cu valoare de patrimoniu cultural national din siturile arheologice, cat si de degradarea infrastructurii cetatilor.
"Ne confruntam cu probleme grave in zona, braconajul arheologic este cea mai mare chestiune care ne marcheaza zi de zi realitatile. Este cazul bratarilor furate de acolo. Dar nu e vorba numai de tezaurele descoperite, bijuterii, kosoni si despre felurite alte obiecte, ziduri, temple, ci de o adevarata istorie ingropata, pe care, din pacate, nu am avut capacitatea sa o gestionam din toate punctele de vedere", a declarat ministrul Iorgulescu.
Zona cetatilor dacice din Muntii Orastiei este cunoscuta ca un loc in care cautatorii de comori efectueaza sapaturi in vederea descoperirii de monede dacice si romane, obiecte de patrimoniu cultural national ce constituie o mare atractie pentru colectionarii din strainatate, care platesc pentru acestea sume considerabile.
tezaure dacice si romane recuperate
In intervalul 2004-2006, politistii si procurorii romani au reusit sa recupereze 29 de tezaure dacice si romane, sustrase, in perioada 1996-2005, prin detectii si sapaturi neautorizate efectuate in situri din zona arheologica a judetelor Hunedoara si Alba. Cele mai cunoscute obiecte recuperate sunt sase bratari dacice din aur provenind din doua tezaure alcatuite din 15 bratari sustrase din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, in perioada 2000-2002. Alte trei bratari sunt in procedura internationala si urmeaza sa fie readuse in tara.
Piesele au fost scoase ilegal din tara de membrii unei retele foarte bine organizate de traficanti de astfel de obiecte dacice si valorificate pe piata neagra interna si internationala. Membrii acestei retele sunt judecati in prezent intr-un proces penal la Tribunalul Hunedoara si risca ani grei de inchisoare.
