Membrilor familiei fondatorului WikiLeaks, Julian Assange, reținut, li s-au alăturat sute de susținători în timpul unui miting la Sydney, miercuri (24 mai), unde au cerut eliberarea acestuia, potrivit Reuters.
Assange, un cetățean australian, se luptă cu extrădarea din Marea Britanie în Statele Unite, unde este căutat pentru acuzații penale după eliberarea în 2010 a dosarelor militare confidențiale și a cablurilor diplomatice ale SUA. Washingtonul spune că eliberarea documentelor a pus vieți în pericol.
Familia lui Assange le-a spus susținătorilor săi din Sydney că simte că „valul” s-a schimbat și că speră că Assange va fi eliberat în curând.
La mitingul pro-Assange de la Sydney s-a cerut eliberarea lui, soția lui mulțumindu-le suporterilor acestuia care se vor uni pentru el
Soția lui Assange, Stella Assange, le-a mulțumit susținătorilor, adăugând: „Eliberarea lui Julian se va datora în cele din urmă oamenilor care se vor uni și luptă pentru el și sunt încrezătoare că Julian va fi liber într-o zi”.
Mitingul a fost organizat inițial pentru a coincide cu vizita președintelui american Joe Biden la Sydney, pe care Biden o amânase din cauza unei crize în curs de desfășurare a plafonului datoriei SUA.
Cazul Julian Assange. Cum nu se respectă legea
Vacarmul creat în jurul oferirii de azil politic fondatorului WikiLeaks Julian Assange a generat numeroase contradicţii. Numai examinându-le putem înţelege care este miza acestui caz.
Pentru început, un guvern cu o istorie îndoielnică în privinţa libertăţilor, în general, şi a libertăţii presei, în particular, flutură steagul domniei legii şi al respectului pentru libertatea de expresie, în timp ce aruncă îndoieli asupra Suediei, o ţară care este pe primul loc în lume în clasamentul privind corectitudinea proceselor şi respectul pentru legislaţia internaţională.
Asta nu e tot. Şeful echipei de avocaţi a lui Assange, Baltasar Garzon, a fost un susţinător fervent al celei mai înguste interpretări a azilului politic, câştigând sprijin internaţional cu petiţia lui de succes privind extrădarea dictatorului chilian Augusto Pinochet. Acum, în orice caz, Garzon susţine exact opusul.
Respingerea extrădării lui Assange în Suedia, unde trebuia să fie audiat în urma unor acuzaţii de agresiune sexuală se bazează pe presupusul amestec al Statelor Unite în dosar. Dar nici o intervenţie nu s-a materializat în vreun fel sau sub vreo formă. Aşa că, în timp ce Ecuadorul flutură pancarta anti-colonialismului împotriva Marii Britanii, ideea de bază este că Assange, Garzon şi preşedintele Ecuadorului, Rafael Correa, joacă pur si simplu vechea carte „daţi vina pe America”, pentru a ocoli un mandat de arestare european, emis de Curtea Supremă a Regatului Unit.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
