ANALIZĂ. Culisele alegerilor parlamentare. USR și PMP au mari probleme după fuziunile făcute în pripă. Partidul lui Nicușor Dan este îngropat în contestații și pare o afacere de familie foarte prost gândită

Listele Uniunii Salvați România au fost contestate în jumătate din circumscripțiile din țară, punând în pericol participarea acestei formațiuni la alegerile parlamentare în unele județe.

Preşedintele Uniunii Salvaţi România, Nicuşor Dan, a anunţat că au fost depuse 50 de contestaţii, în 19 judeţe, la listele de candidaţi ale USR, iar opt dintre acestea au fost respinse.

„Contestaţiile sunt identice cu cele opt pe care PSD-ul le-a depus săptămâna asta pe listele din diaspora, pe fuziune şi pe listele de semnături. E o încercare nedemocratică a PSD de a bloca participarea USR în alegeri, similară cu încercarea din 2014 de a bloca votul românilor din diaspora“, a fost acuzația lui Nicușor Dan.

De altfel, liderul USR reclamase încă de săptămâna trecută tentativa PSD, menţionând că, în contextul unei legislaţii contradictorii, se teme că este posibil ca unii dintre reprezentanţii forma­ţiunii să nu poată candida.

Dincolo de declarațiile publice, pare să își fi spus cuvântul lipsa de experiență a formațiunii conduse de Nicușor Dan. Astfel, la strângerea semnăturilor necesare pentru depunerea candidaturilor, Uniunea Salvați România (USR) a folosit semnul electoral al Uniunii Salvați Bucureștiul (USB). Însă fuziunea dintre USB și USR nu a fost finalizată juridic, fiind validată de instanță, dar nu s-a depășit termenul de contestare a sentinței.  Aici mai apare un paradox: USR nu a cerut drepturi de folosință de la USB.

Această formațiune este înregistrată pe numele lui Nicușor Dan, iar USR pe numele Mirabelei Grădinaru, partenera sa de viață.

În aceste condiții, Tribunalul Bucu­rești a respins semnul electoral al USR. Ulterior, Biroul Electoral Central (BEC) a mers pe aceeași idee, respingând semnul electoral al USR.

Se caută o soluție de avarie

Nicușor Dan susține însă că deci­ziile BEC sunt contradictorii.

„USR e partid politic și există. Este adevărat că fuziunea nu s-a reuşit până acum. Listele au fost depuse sub semnătura Mirabelei Grădinaru. BEC, printr-o adresă comunicată vineri, ne atestă faptul că USR a depus semnăturile şi că e ok. BEC a considerat însă că semnul folosit de noi e al altui partid, tot al nostru, USB. BEC a dat două decizii contradictorii“, a comentat Nicuşor Dan.

Decizia BEC a deschis calea con­­testațiilor la adresa listelor de candidați depuse de USR. Ieri, la închiderea ediției, staff-ul USR aștepta rezultatele din județe, însă Nicușor Dan afirma că partidul său are o strategie de rezervă.

„Noi am propus o siglă, cea cu triunghi, BEC a considerat că USR nu are acceptul USB. Azi am făcut o nouă cerere, în care am dat un accept explicit al USB pentru ca USR să folosească sigla. Dacă nici această cerere nu va fi acceptată, vom candida cu semnul permanent“, a explicat Dan.

Termenul final pentru înregistrarea semnelor electorale este  1 noiembrie, decizia BEC ar trebui dată până pe 5 noiembrie. Birourile electorale județene au termen până pe 7 noiembrie să stabilească listele definitive de candidați. 

Eventuala blocare a candidaților USR ar lovi puternic planurile ta­berei care îl susține pe Dacian Cioloș pentru un nou mandat de premier. Astfel, PNL are în jur de 30% în sondajele de opinie și, punând cap la cap toate cercetările sociologice, votanții USR nu se vor îndrepta către liberali dacă formațiunea lor va fi împiedicată să candideze.

Fără oameni în birourile electorale

Nu este singurul război de natură juridică desfășurat înainte de alegerile din 11 decembrie. Necazuri are și PMP, tot din cauza unor complicații legate de fuziunea cu UNPR.

Problemele Mișcării Populare vizează desemnarea unor oameni în birourile electorale ju­­de­­țene.

Legislația electorală le dă doar partidelor parlamentare dreptul de a avea automat reprezentanți în birourile electorale de circumscripție. Restul formațiunilor concurează pentru locurile libere, în funcție de numărul de candidaturi rămase definitive. PMP nu a avut niciodată grup parlamentar (neavând suficienți deputați), până la fuziunea cu UNPR.

Însă, deși după fuziune partidul se numește PMP, grupul parlamentar din Camera Deputaților și-a păstrat denumi­rea de UNPR (în absența unei ho­­tă­­râri definitive de înregistrare a fuziunii). Doar grupul UNPR poate avea reprezentanți în birourile județene. Însă liderii PMP au trimis către birourile județene câte două adrese: una cu ștampila UNPR, alta cu ștampilele ambelor formațiuni.

Unii dintre judecători au acceptat doar solicitarea cu UNPR, alții le-au acceptat pe amândouă. Ulterior, atât PSD, cât și PNL au contestat aceste candi­daturi și au avut câștig de cauză pe jumătate la BEC, în 20 de cazuri, în timp ce alte 20 au fost respinse. Potrivit explicațiilor furnizate de purtătorul de cuvânt al BEC, Marian Muhuleț, au fost admise contestațiile unde BEJ-urile acceptaseră documentele semnate de PMP și UNPR și au fost respinse cele care se bazau doar pe documentele UNPR, iar în aceste cazuri PMP poate avea reprezentanți în birourile electorale județene.