Cum vrea PSD să îi salveze pe baronii locali incompatibili

Aleșii locali vor avea voie să facă parte din conducerea societăţilor comerciale aflate în subordinea administraţiilor locale, dacă Parlamentul va vota un proiect inițiat de opt parlamentari social-democrați.

Parlamentarii PSD propun abrogarea unui articol din Legea pentru prevenirea corupției (161/2003) care introduce o serie de restricții pentru primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți ai consiliilor judențene. Articolul propus pentru abrogare menționează faptul că aceste demnități sunt incompatibile cu „funcția de reprezentant al unității adminis­trativ-teritoriale în adunările generale ale so­cie­tăților comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăți comerciale de interes național“. Expunerea de motive a proiectului este semnată de opt parlamen­tari PSD, printre ei numărân­­du-se președintele Camerei De­pu­taților, Florin Iordache. Iniţiatorii susţin că actuala lege poate genera confuzii şi că aleşii locali nu pot gestiona corect treburile comunităţii dacă nu fac parte din adunările generale ale societăţilor de interes local sau naţional. În viziunea inițiatorilor, prevederile Legii 161/2003 ar intra în contradicție cu Legea administrației locale.

Explicații oficiale și neoficiale

„Pe de o parte, primarul este obligat de Legea-cadru a administraței locale (215/2001) să pună în aplicare hotărârile consiliului local și să gestioneze eficient serviciile publice asigurate cetățenilor; pe de altă parte, nu doar că nu poate lua nicio decizie, chiar și trasată de consiliile locale, dar nici măcar nu poate participa la ședințe unde se discută, uneori, lucruri care pot genera situații de urgență, cum ar fi, de exem­plu, încălzirea populației pe timp de iarnă sau întreruperea alimentării cu apă“, se afirmă în expunerea de motive.

Actul normativ vine după mai multe solicitări ale aleșilor locali, deranjați de cercetările ANI. „Erau la nivelul a o mie de aleşi locali (cercetați – n.r.) şi nu exagerez. Este o solicitare pe care primarii, prin structurile asociative, la nivelul mu­nicipiilor, oraşelor, dar şi comunelor au cerut-o atât Minis­terului Administraţiei şi Internelor, cât și Ministerului Justiţiei ani la rând. Subliniez, noi nu dorim să se desfiinţeze ANI“, a afirmat Mariana Gâju, prim-vicepreşedinte al Asociaţiei Comunelor. Însă aceste cifre au fost în permanență exage­ra­te de tabăra anti-ANI, pentru a jusitifica măsurile în acest sens. În rea­litate, potrivit unui document al ANI, agenția are în jur de 400 de aleși locali, însă nu toți pe baza articolului în cauză. Potrivit unei statistici mai vechi, ANI a sesizat instanțele cu 108 cazuri ale unor aleși locali care fac parte din AGA. Dincolo de cantitate, a contat și calitatea celor acuzați. Pe baza acestui articol, ANI a acuzat mai multe nume grele din administrația locală, precum Nicuşor Constantinescu, Radu Mazăre, Gheorghe Bunea Stancu, Aristotel Căncescu sau Mircea Moloț. În aceste condiții, baronii locali fac presiuni de câțiva ani de zile asupra parlamentarilor pentru schimbarea legislației.

ANI critică inițiativa

Unul dintre cei mai vocali a fost chiar șeful Uniunii Naționale a Consiliilor Județene (UNCJR), Marian Oprișan. „Modificaţi, pentru că vă cer de trei ani acest lucru, această blestemată lege a incompatibilităţilor din România, care a făcut numai necazuri şi românilor, şi administraţiei“, a fost solicitarea lui Oprișan.

ANI critică intenția de modifi­care a legii. „Dacă această pro­punere legislativă ar fi adoptată, există posibilitatea ca toate ra­poar­tele de evaluare întocmite de ANI şi prin care s-au reţinut astfel de situaţii de incompatibilitate să fie anulate de instanţele de judecată. Propunerea legislativă nu co­res­punde obligaţiilor asuma­te de autorităţile statului în lupta împotriva corupţiei instituţionalizate, va afecta negativ imaginea României în procesul de monitorizare a Comisiei Europene prin MCV, cu efecte negative referitor la absorbţia fondurilor europene“, a precizat ANI, potrivit Digi24. 

Legislație

Legea 161/2003 prevedea la articolul 87, aliniatul d) că Funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu: „funcția de reprezentant al unității administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăților comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăți comerciale de interes național“.

Pe baza acestui articol, ANI i-a acuzat de incompatibilitate atât pe cei care făceau parte din AGA ale unor societăți județene, cât și pe cei care făceau parte din AGA ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară (pe mai multe județe).

Anul trecut, Parlamentul a anulat restricția de participare în AGA pentru asociațiile de dezvoltare intercomunitară.

Prin noul proiect se propune eliminarea întregului articol.

Primul pas spre salvare

Un prim pas pentru salvarea incompatibililor a fost făcut anul trecut, când Parlamentul a votat o lege potrivit căreia primarii și președinții de consilii județene vor putea face parte din Adunările Generale ale Acționarilor (AGA) ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară. Actul normativ viza introducerea unei derogări de la prevederile Legii administrației locale. Pe baza acestei excepții, primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene sunt reprezentanții de drept ai comunelor, orașelor și județelor în AGA ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară, care cuprind mai multe județe. Aleșii locali își pot delega calitatea de membru în AGA, prin dispoziție.

Votul  a venit după ce Curtea Constituțională (CCR) a respins proiectul, pe motive de procedură, pe baza unei contestații înaintate de președintele Klaus Iohannis. Faptul că legea nu a fost analizată pe fond le-a permis parlamentarilor să revoteze actul normativ în aceeași formă, respectând solicitările de procedură ale CCR. „Legea a fost votată în forma inițială, pentru că decizia CCR s-a referit la chestiuni de procedură, și anume faptul că legea a fost adoptată ca una de natură ordinară, deși era nevoie de o lege cu caracter organic. Acum, noi am respectat solicitările din decizia CCR“, a explicat Gabriel Andronache (PNL), secretar al Comisiei juridice din Camera Deputaților.

Proiectul de lege votat anul trecut datează din 2013, fiind inițiat de șase parlamentari PSD, printre care același Florin Iordache. Proiectul a fost aprobat, inițial,  de Parlament în 2014, dar președintele Traian Băsescu a cerut reexaminarea legii, pe motiv că ar eluda regimul incompatibilităților. Cererea de reexaminare a fost respinsă de Senat în octombrie anul trecut, după care a fost păstrată în sertarele Parlamentului până pe 7 mai anul acesta. În acel moment, cererea de reexaminare a fost respinsă și de Camera Deputaților, pe baza unei înțelegeri PSD-PNL.