O serie de promisiuni ale PSD au dispărut din noul program de guvernare. Guvernanții promit creșterea salariului minim, dar inventează noi taxe pentru sectorul privat, unele dintre ele țintind multinaționalele. Instalarea noului Executiv pare să fi accentuat linia naționalist-populistă a PSD.
Noul program de guvernare al coaliţiei PSD-ALDE conține schimbări radicale față de programul Guvernului Grindeanu. Și aceasta cu toate că fostul premier a fost debarcat de la Palatul Victoria tocmai pe motiv că nu a respectat programul de guvernare. Liderii PSD au decis să amâne aplicarea unor măsuri promise în campania electorală. Măsurile au fost amânate pe fondul execuției bugetare modeste din primele luni ale anului 2017. Reducerea TVA de la 19% la 18% este amânată până în 2019, față de 2018 cum menționa programul lui Sorin Grindeanu. Guvernanții au renunțat și la recalcularea accizelor, la stimulentele pentru finalizarea studiilor sau la deducerile pentru familiile cu copii. Alte măsuri au fost reformulate. Astfel, promisiunea introducerii de TVA zero pentru vânzarea de locuințe a fost abandonată în favoarea unei taxe pe valoarea adăugată de 5% pentru vânzarea locuințelor cu suprafață mai mică de 120 de metri pătrați. A fost amânată, cu an de zile, din 2018 în 2019, plata tuturor taxelor online.
Cresc pensiile și salariul minim
Pentru prima dată, guvernanții recunosc că sunt posibile concedieri în sectorul bugetar.“ Azi suntem la un deficit (bugetar – n.r.) de două miliarde de lei. Dacă nu reușim să aducem colectarea veniturilor la un nivel sustenabil, voi încerca să reduc cheltuielile birocratice. Voi reduce numărul de posturi din administrație”, a declarat Ionuț Mișa, ministrul Finanțelor.
Cu toate că încasările la buget au scăzut, PSD insistă cu promisiunile referitoare la creșterea salariului minim pe economie. În programul de guvernare din ianuarie, PSD promitea creșterea accelerată a salariului minim pe economie, la 1.450 lei în 2017 și apoi la 1.510 lei în 2018, 1.625 lei în 2019 și 1.750 lei în 2020. În noul program de guvernare, creșterea este accelerată semnificativ. Nivelul salariului minim brut în România, în următorii patru ani, va fi de 2.000 lei în 2018, 2.200 lei în 2019 și 2.400 lei în 2020, arată noul program de guvernare. În mod similar, va fi accelerat și graficul de creștere a pensiilor.
Dușmanii PSD: străinii și clasa de mijloc
Noul program de guvernare prevede, în schimb, o taxă nouă, de solidaritate, din 2018, însă nu menționează clar nici nivelul, nici scopul noii taxe și nici cui i se va aplica. ”Ca reper avem în vedere zece salarii minime pe economie, respectiv de la 14.500 lei să se instituie această taxă”, a explicat Ionuț Mișa, ministrul Finanțelor. Ministerul Finanțelor și ANAF urmează să facă „simulări”, a explicat premierul Mihai Tudose.
De asemenea, în programul de guvernare este prevăzută și o taxă suplimentară ”pe produsele al căror consum are un impact negativ major asupra sănătății populației”. Sunt vizate, de exemplu, produsele care conțin zahăr, iar decizia se va lua pe baza unor analize ale Ministerului Sănătății.
Introducerea din 2018 a impozitului pe venitul global pentru persoanele fizice va fi dublată de depunerea declarațiilor de patrimoniu.
Guvernul vrea să înlocuiască actuala impozitare a profiturilor cu una a veniturilor înregistrate de companii. Impozitarea afacerilor urmea-ză să aibă loc de la data de 1 ianuarie 2018, potrivit programului de guvernare. ”Vom introduce impozitarea veniturilor pentru toate companiile din România (impozit pe cifra de afaceri) începând cu 1 ianuarie 2018. Acest impozit va înlocui impozitul pe profit și va avea 2 sau 3 trepte de impozitare”, spun autorii programului de guvernare. -“As-tăzi am luat în calcul, pornind de la impozitul de 1% pentru microîntreprinderi până în 500.000 de euro, ca această cotă să crească progresiv. Noi intenţionăm să fie 1% pentru ceea ce există deja astăzi și 2%, și 3%”, a declarat Ionuţ Mișa.
Președintele PSD, Liviu Dragnea, a afirmat că ideea eliminării impozitului pe profit și înlocuirea lui cu impozitarea cifrei de afaceri a apărut după ce a observat că multinaţionalele raportează un profit de trei ori mai mic decât companiile românești, adăugând că trebuie făcut astfel încât toate firmele care acţionează în România să plătească impozit pe profitul pe care îl fac.
Promisiuni abandonate
- Tichetele de formare profesională, care ar fi permis reconversia pe piața muncii.
- Programul „Primul salariu”, care viza garantarea unui salariu de 2.500 de lei pentru absolvenții de învățământ superior și subvenționarea angajatorului cu 50% din cheltuiala salarială, cu menținerea angajării timp de cinci ani.
- TVA de 0% pentru vânzarea de locuințe, publicitate și pentru inputuri în agricultură.
- Recalcularea accizelor, prin modificarea legislației care permite calcularea acestora la un curs al euro care nu corespunde cu realitatea.
- Stimulente pentru finalizarea studiilor – acordarea a 350 de euro pentru 60.000 de tineri.
- Impozit 10% pentru pensiile peste 2.000 de lei.
- Deduceri pentru familiile cu copii.
- Neimpozitarea veniturilor angajaților din IT.
- Analize gratuite pentru gravide.
Măsuri amânate
- Reducerea TVA la 18% – amânată de la 1 ianuarie 2018 la 1 ianuarie 2019.
- Toate taxele să fie plătite online – amânată din 2018 în 2019.
- Voucherul de vacanță a fost amânat din 2017 în 2018.
- Neimpozitarea venitului medicilor a fost amânată din 2017 pentru 2018.
- Pilonul II de pensii.
A fost sau nu a fost?
La audierile din Parlament, Ionuţ Mișa a anunțat că Pilonul II de pensii, care administrează active de aproape 40 miliarde lei, va fi desfiinţat. A urmat o avalanșă de dezmințiri. ”O prostie”, a răspuns Liviu Dragnea, iar premierul Mihai Tudose a asigurat că Pilonul II nu va fi desfiinţat.
După izbucnirea scandalului, Mișa a anunţat că nu se va aproba această măsură. „Nu am declarat că voi susţine desfiinţarea Pilonului II de pensii. Nici nu am în intenţie să fac acest lucru. Am răspuns unei întrebări, care, probabil, a fost interpretată greșit, în legătură cu posibilitatea naţionalizării Pilonului II de pensii”, a transmis Mișa într-un comunicat de presă.
Descătușat de grijile guvernării, fostul ministru de Finanțe Viorel Ștefan a susținut, inițial, că se bucură că a fost convingător prin declarațiile anterioare, în care nega desființarea Pilonului II. Însă, la insistențele ziariștilor a încheiat într-o notă ușor diferită: ”Nu mă mai bateți la cap! Iar vreți să mă faceți să vă spun un lucru pe care nu trebuie să îl spun, să fac iarăși valuri…”.
