Liderul PSD, premierul Victor Ponta, a apreciat că sesizarea liderului PMP faţă de preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, pentru votul în cazul Şova reprezintă „prostii politice”, deoarece orice „gâgă” din Parlament ştie că Tăriceanu nu este şeful, ci doar reprezentantul Senatului, informează Mediafax.
Citește și: Ponta vrea accelerarea proiectelor de infrastructură energetică
„Preşedintele Senatului nu este şeful Senatului, este reprezentantul Senatului, un lucru pe care-l ştie orice gâgă care ajunge în Parlament şi vorbeşte după aia la televizor, PNL-ist sau ce-o fie el. Şi la Guvern, eu sunt şeful Guvernului, preşedintele e şeful Administraţiei, conduce Preşedinţia, dar la Parlament e un organ colectiv şi preşedintele semnează în numele acelui organ. Restul sunt prostii politice şi îmi pare rău că în afară de chestia asta, cu scandalul, cu cătuşe, cu penal, cu plângeri penale, n-am auzit nimic de la ceilalţi, nici de la PNL, nici de la…”, a spus Ponta.
El a adăugat că liderul PMP, Eugen Tomac, este cercetat pentru deturnarea de bani publici.
„Plângerea mi se pare că e făcută de Tomac, pe care, acum vreo trei ani, l-am prins noi cum a deturnat bani publici şi e în cercetări, sigur, justiţia se va pronunţa, anul ăsta, peste o sută de ani, cândva se va pronunţa. Ideea e următoarea: în afara de chestia asta, cu plângeri penale şi cu cătuşe şi cu scandal, un lucru au zis şi ei vreodată? Să ne dea şi nouă o idee bună să o facem, că o facem cu mare drag”, a mai spus Ponta.
Sesizarea depusă de liderul PMP Eugen Tomac, în care reclamă modul în care a reacţionat preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, în urma votului Parlamentului în cazul lui Dan Şova, a fost trimisă de PICCJ la DNA, după ce Parchetul de pe lângă instanţa supremă şi-a declinat competenţa.
Oficiali din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) au declarat, vineri, că procurorii de la Secţia de urmărire penală au decis că, în acest caz, competentă să continue cercetarea penală este Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA).
Conform sursei citate, declinarea competenţei a avut loc ca urmare a faptului că la DNA deja există un dosar în care sunt verificate faptele reclamate.
În 27 martie, la două zile după ce Senatul nu a încuviințat arestarea preventivă a lui Dan Şova, PMP a anunțat că va depune plângere penală împotriva preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, pe motiv că ar fi încălcat articolul 176 din Constituţie la votul în privinţa cererii justiţiei de arestare preventivă a Dan Şova
„Ceea ce s-a întâmplat în Senatul României a determinat PMP să depunem o plângere penală împotriva preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. Nu se poate ca în cazul doamnei Andronescu, senator de altfel, în cazul doamnei Udrea, în cazul domnului senator Mihăilescu să fie aplicată prevederea din Constituţie, iar în cazul fostului ministru al marilor proiecte şi prieten de nădejde al premierului Victor Ponta, Călin Popescu Tăriceanu să nu ţină cont de ceea ce prevede foarte clar, de ceea ce prevede Constituţia. Din acest punct de vedere, având foarte clar în faţă un abuz de serviciu extrem de periculos, ignorându-se articolul 176, al. 2 al Constituţiei, PMP va depune astăzi la Parchet o plângere penală împotriva lui Călin Popescu Tăriceanu”, anunţa preşedintele PMP, Eugen Tomac.
El a spus că nu se poate obstrucţiona justiţia, îngrădindu-i liberatatea de a desfăşura activitatea, prin votul parlamentarilor împotriva cererii DNA.
Curtea Constituţională (CC) a decis, în 8 aprilie, referitor la sesizarea preşedintelui CSM, în urma votului în cazul Şova, că există un conflict juridic de natură constituţională între PICCJ şi Senat, declanşat de refuzul acestuia din urmă de a redacta hotărârea care atestă rezultatul votului.
În 17 aprilie, judecătorii constituţionali au făcut publică motivarea acestei decizii, iar în 22 aprilie aceasta a fost publicată în Monitorul Oficial.
În 25 martie, la votul din plenul Senatului, din cele 151 de voturi exprimate în cazul solicitării care îl vizează pe Dan Şova, au fost înregistrate 79 de opţiuni „pentru”, 67 „împotrivă”, iar cinci voturi au fost anulate.
Senatul a invocat atunci articolul 24, alineatul 4 din Legea 96/2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor, potrivit căruia fiecare cameră hotărăşte în cazul cererii de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului „cu votul secret al majorităşii membrilor săi”, deşi Constituţia prevede, la articolul 76, că hotărârile celor două camere ale Parlamentului „se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare cameră”.
Senatul nici nu a emis atunci o hotărâre de respingere a solicitării DNA, arătând doar că s-a pronunţat prin vot secret asupra cererii, nefiind întrunit numărul suficient de voturi pentru încuviinţarea reţinerii şi arestării unui senator.
Ulterior, preşedintele Klaus Iohannis, preşedintele CSM şi PNL au sesizat CC, iar, în urma delibărărilor, judecătorii constituţionali au admis doar sesizarea şefului Consiliului Superior al Magistraturii.
