Codul de etică votat de conducerea partidului pune în pericol candidatura lui Victor Ponta la conducerea formațiunii și consolidează puterea lui Liviu Dragnea în calitate de președinte al social-democraților.
Comitetul Executiv Național al PSD a aprobat Codul de etică și conduită pentru membrii săi, în încercarea de a schimba imaginea partidului, afectată de numeroase scandaluri de corupție. Pe de altă parte, documentul este menit să influențeze raporturile de forțe din interiorul PSD. Astfel, social-democraţii care au obţinut lucrări, diplome sau alte titluri ştiinţifice prin plagiat sau furt intelectual dovedit prin hotărâre judecătorească nu vor avea sprijinul PSD pentru a ocupa funcţii politice alese sau numite. Fostul preşedinte PSD şi fost premier Victor Ponta este unul dintre demnitarii care au fost acuzaţi de plagiat, în 2012. În cazul său există un verdict de plagiat din partea Comisiei de etică a Universităţii din Bucureşti, al cărui absolvent este. În schimb, parchetul a dispus neînceperea urmăririi penale. La momentul acelui NUP, în fruntea Parchetului General se afla deja Tiberiu Nițu, al cărui mandat încetează în mai 2016, adică înainte de alegerile parlamentare programate pentru noiembrie.
De ce s-a modificat
Nu este singurul articol care îl poate afecta pe fostul premier. De asemenea, persoanele aflate în faza de urmărirea penală, arestare preventivă sau sub control judiciar, trimise în judecată sau condamnate pentru corupţie, dar şi evaziune fiscală (pentru care a fost trimis în judecată Victor Ponta) sau fapte comise cu violenţă nu vor putea ocupa funcţii de demnitate publică.
Victor Ponta a fost trimis în judecată de DNA pe 17 septembrie în dosarul privind contractele de consultanță de la Turceni și Rovinari. DNA îl acuză pe premierul Ponta de fals în înscrisuri sub semnatură privată, complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată și spălarea banilor.
De remarcat că punctele care îl pot viza pe Victor Ponta, referitoare la plagiat și evaziune fiscală, au fost introduse pe ultima sută de metri, suplimentar față de prima formă discutată de conducerea PSD în 30 octombrie. De atunci și până acum au apărut informații neoficiale potrivit cărora susținătorii lui Ponta din PSD nu au votat Guvernul Cioloș, deși Liviu Dragnea ceruse parlamentarilor partidului un vot favorabil, bazat pe faptul că sfătuitorul său din umbră, Vasile Dâncu, a devenit vicepremier și ministru al Dezvoltării.
La nivel oficial, liderii PSD mimează armonia. „De ce Victor Ponta să fie împiedicat să candideze? (…) Victor Ponta va fi candidatul nostru, unde vrea să candideze. Victor nu o să fie condamnat. Este vorba de cei dovediți prin hotărâre judecătorească, nu e cazul la Victor Ponta”, a declarat Liviu Dragnea.
Decizii la discreția conducerii
În realitate, soarta lui Ponta, ca și a oricărui lider PSD, se află în mâinile Biroului Permanent Național, condus de Liviu Dragnea și înțesat de oameni din tabăra actualului șef al PSD. Potrivit Codului PSD, membrii de partid pot fi sancționați în cazuri de începere a urmăririi penale, arestare preventivă, trimitere în judecată sau condamnare. Comisia Națională de Etică va cerceta fiecare speță și va face propuneri Biroului Permanent Național, care dispune sancțiunile. Acestea pot fi retragerea sprijinului politic, suspendarea din funcție, suspendarea din partid sau excluderea din partid. Cu alte cuvinte, sancțiunile nu sunt legate de decizia justiției, așa cum se întâmplă la PNL, unde trimiterea în judecată atrage suspendarea din funcție, iar condamnarea excluderea din partid. În schimb, conducerea centrală va analiza fiecare caz în parte. În acest fel, Liviu Dragnea va avea ultimul cuvânt în privința soartei colegilor săi care au probleme cu legea, putând să-și sancționeze adversarii și să își ierte susținătorii.
În aceste condiții, pentru Dragnea va fi foarte ușor să controleze și o eventuală decizie în ceea ce îl privește, mai puțin în cazul în care va intra la închisoare sau îi vor fi suspendate drepturile electorale. Dragnea a fost condamnat la un an de închisoare în dosarul fraudării referendumului din 2012, dar decizia nu este definitivă, iar completul de cinci judecători de la ICCJ a fixat pentru 14 decembrie un nou termen.
Ce mai prevede Codul PSD
Potrivit Codului, pe „lista neagră” sunt şi cei care au deţinut funcţii în organele de conducere la nivel central şi judeţean, ale P.C.R., U.T.C. sau U.A.S.C.R, au manifestat un comportament injurios, agresiv sau neadecvat faţă de cetăţeni, au avut atitudini şi declaraţii extremiste sau discriminatorii, de gen, religie sau naţionalitate, au fost membri sau colaboratori ai fostei Securităţi, ca poliţie politică sau au fost dovediţi ofiţeri acoperiţi, înregistrează datorii, ca persoană fizică, la bugetul local, al comunităţii în care candidează, au relaţii comerciale cu instituţia pentru care candidează sau cu instituţiile din subordinea acesteia sau se află în conflict de interese. Social-democraţii care au completat în fals sau cu omisiuni declaraţiile de avere sau de interese, în cazul în care aceste nereguli au fost constatate printr-o decizie definitivă a instanţei, nu vor fi nici ei susţinuţi de PSD.
