Fuziunea cu un partid aflat în curs de dizolvare, „înghițirea“ filialei PC sector 3 și împingerea lui Klaus Iohannis în prim-plan arată că liberalii nu sunt atât de încrezători că vor obține un scor bun la europarlamentare.
Public, liberalii încearcă să pară siguri și spun că partidul poate obține liniștit un scor bun la alegerile europarlamentare. 25% este scorul cel mai des auzit, dar se mai și plusează, din când în când, zicându-se că și un 30% ar fi posibil. Totuși, acțiunile concrete ale liberalilor din ultimele zile (mai ales după ce a devenit clar că „bomba“ moțiunii de cenzură a fost dezamorsată de putere, urmând să fie dezbătută după alegeri) numai detașare și siguranță nu sugerează.
Visul despre un milion de voturi în plus
PNL a fuzionat, vinerea trecută, cu Partidul Popular. Anunțul fuziunii a venit atât de brusc încât i-a luat, se pare, și pe unii liberali prin surprindere. Mai ales că președintele Partidului Popular, Costel Caraș, a primit cadou funcția de vicepreședinte al PNL și și-a pus amprenta asupra capitolului privind agricultura din programul economic prezentat de liberali. Într-o conferință de presă alături de Crin Antonescu, Caraș a arătat că formațiunea sa ar aduce PNL, în urma fuziunii, un potențial de peste un milion de voturi și 30-40.000 de noi membri. Cifrele arată însă altceva. La ultimele alegeri generale (decembrie 2012), Partidul Popular a strâns doar vreo 20.000 de voturi, cu mult sub pragul impus de lege (de 50.000 de voturi) pentru a se considera că o formațiune există și are activitate. De altfel, din acest motiv, procurorii au cerut, în 9 mai 2013, dizolvarea acestui partid. Pe 31 martie 2014, Tribunalul București a dispus, ca primă instanță, dizolvarea și radierea formațiunii din Registrul Partidelor Politice.
Tot vineri, Crin Antonescu a anunțat că întreaga organizație a PC sector 3 s-a transferat la PNL. La doar câteva ore după ce și-a prezentat public „achizițiile“, liderul liberal susținea, la un post tv, că este adeptul combaterii traseismului. În explicații legate de traseism s-a încurcat apoi și coordonatorul PNL București, Eugen Nicolăescu. „PC, în cadrul Alianței de Centru-Dreapta, a fost partenerul nostru, noi împreună am mers şi am construit mai departe, deci, în consecință, ei sunt înăuntru cu noi. (…) Dacă venea o filială a PSD la noi, ne gândeam bine dacă o primim, că era vorba de traseism politic“, a declarat ieri Nicolăescu, ca și cum nu ar fi fost denunțat protocolul de colaborare cu PC, iar conservatorii nu ar fi „sărit“ în barca PSD.
Electoratul să nu voteze PNȚCD și FC
În locul unui discurs pro „eurocampionii“ de pe lista PNL, Crin Antonescu a vorbit, ieri, la Galați, despre cum nu ar trebui să-și irosească votul alegătorii de dreapta. Concret, liderul PNL a invocat mecanismul redistribuirii și a făcut un apel ca „oamenii de bună-credință și cu convingeri de dreapta“ să nu voteze PNȚCD, Forța Civică sau Noua Republică, deoarece un vot dat acestor formațiuni este, după toate probabilitățile, un vot dat PSD“.
Tot în ultimele zile s-a remarcat împingerea în prim-planul campaniei a primarului Klaus Iohannis. Săptămâni întregi, prim-vicele PNL a fost ca și inexistent în acțiunile electorale ale liberalilor, dar în ultimele zile a fost și la Alba Iulia și la Iași, la beatificarea episcopului Anton Durcovici, unde a vorbit despre „obligația politicienilor care se consideră de centru-dreapta să abordeze chestiunea prezidențialelor“.
Nu în ultimul rând, liberalii și-au făcut public, vineri, programul economic, vorbind despre plafonarea TVA la 16%, despre înjumătățirea taxelor parafiscale și crearea a circa 800.000 de locuri de muncă în următorii trei ani.
