Adicţia de această formă de comunicare virtuală a devenit o preocupare constantă a cercetătorilor din întreaga lume. În opinia psihologului Lenke Iuhoș, dincolo de beneficiile enorme oferite de reţelele de socializare, există totuși o serie de efecte psihologice negative generate de folosirea acestora.
Anxietate. Cunoaşterea persoanelor noi, ştiri noi, poze ca la carte, doar gândul asupra lor e capabil să provoace nelinişte profundă în cazul persoanelor vulnerabile. Stresul acela necontrolat, care dispare doar atunci când e vizualizată o postare, dă impuls neliniştii fără a şti măcar de ce. Oamenii care își trăiesc viața mai mult în mediul online au tendința de a trata viața reală numai pe fugă. Se bucură când primesc calificative virtuale și nu prea îi mai interesează opinia oamenilor despre ei în viața reală. Instagram-ul, mai nou, oferă o imagine distorsionată, în sensul că sunt evidențiate, tăiate din context, doar momentele în care zâmbim pentru câteva secunde, clipe percepute de mulți ca un model care se poate îndeplini, drept pentru care stările de anxietate au crescut exponențial.
Depresie. Depresia este mai frecventă în rândul persoanelor care accesează automat la prima deschidere a rețelei Wi-Fi sau a datelor mobile orice zonă de socializare. Din păcate, sunt mulţi tineri care nu ştiu cum, unde şi de ce să socializeze. Mulţi nu simt că socializarea reală se face cu perseverenţă şi răbdare în mediile cu care ei au tangenţă. Se autoexclud şi doar cu un click se refugiază în viaţa colorată, mişcătoare de pe Instagram. Avem motive să credem că vizitele exagerate în lumea virtuală reduc treptat formele obișnuite de contact social și acest lucru se leagă de tulburările psihice ulterioare care apar. Simptomele se dezvoltă şi comportamentele se adâncesc în timp. Omul își pierde interesul de a intra în contact cu ceilalți, devine trist şi obosit, nu e de mirare că dă vina ușor pe oricine și orice. Creierul e învăţat să codifice situaţiile neplăcute şi ştie şi să reacţioneze neplăcut. Profunzimea lucrurilor de pe Instagram stă în percepţia postărilor și a concluziilor trase în gândirea internă proprie. Acesta poate provoca reacţii de tristețe profundă, de devalorizare, nepăsare. Tot ce nu merge conform aşteptărilor, provoacă tristeţe, neputinţă şi acceptare negativă.
Singurătate. E dureros să vezi oameni care trăiesc alături, stau la masă împreună şi totuși cu telefonul numai în mână. Ochii lor strălucesc în ecranul schimbător al aparatului. Sunt doi şi totuși singuri. Sentimentul de singurătate persistă atunci când oamenii renunță la propria identitate și se identifică numai cu postările altora, cu trăirile altora, cu emoțiile altora. Această percepție este concomitentă cu trăirea unor emoţii disfuncţionale, emoţii care au puterea de a-l extrage pe om din viaţa fluctuantă și îl aruncă în singurătate; dar nu acel tip de singurătate în care persoana nu este înconjurată de nimeni, ci acel tip de singurătate când oamenii roiesc în jurul nostru, o singurătate a minții, a percepției.
Calitatea somnului. Somnul este remediul de refacere a corpului. E bine ca acest ritual al minţii şi al corpului să fie tratat cu atenţie de oricine indiferent de vârstă. Trecerea de la starea de veghe la cea de somn e preferabil să fie făcută cu uşurinţă. E bine să ştim că avem nevoie de acele clipe de odihnă, care poate sunt furate de momentele pe care mulţi le pierd prin utilizarea Instagramului până la orele târzii, chiar cu mult după miezul de noapte. Nu îşi dau seama că, întârziind instalarea somnului, automat se dezechilibrează programul de refacere. A doua zi apar acele mici clipe de disconfort care doar prin somn pot fi remediate. Mai grav e atunci când, în timpul somnului, la o trezire noctură, se deschide profilul de socializare pentru a verifica numărul de like-uri, prezenţa persoanelor la acea oră, postări şi multe lucruri fără sens. Aceste informaţii rup tăcerea creierului şi îl pun în acţiune, un gram în plus pentru a apărea în timp tulburări de somn, mai ales la copii şi adolescenţi, chiar şi tulburări de atenţie apărute prin comportamente deranjante.
Impactul asupra imaginii propriului corp. Adulții și adolescenții, în special femeile şi tinerele fete, se pot simți nesigure în pielea lor, văzând versiunea falsă a perfecțiunii altcuiva. Acest lucru poate duce la un nivel mai scăzut al satisfacției de viață și poate afecta drastic starea de spirit a unei persoane. Străduinţa de a arăta foarte bine, de a arăta cât de specială e ca persoană, poate întări sentimentul de comparație și poate determina disperarea. O postare poate să genereze aşteptări nerealiste la tinerii vizitatori. Imaginile, dar mai ales poziţiile de fotografii for-
mează percepţia sinelui prin asemănarea propriului corp cu poze care, de multe ori, sunt aranjate în așa fel încât, cel care apare în poză, să fie versiunea lui cea mai înaltă. Mulţi nu au încercat încă să vizualizele Instagram-ul cu detaşare, ca o versiune mai sănătoasă a propriei vieţi, prin propriul stil.
Teama de a nu fi la curent. Teama de a nu fi autentic este un efect observabil mai ales la adolescenţi. Ei se caută, se autocunosc. Ei văd trendul în comerţ, în reclame, mai ales pe blogul formatorilor de opinie. Ei, prin obişnuinţă, datorită activităţilor de învăţare, aşteaptă să li se ofere modele de a face o schimbare de apariţie, care să se plieze pe oferta societăţii. Trendul poate fi mişcarea corpului, ţinuta mai altfel ca până ieri. Această schimbare deseori e bruscă pentru ei, adolescenţi, deoarece ei văd imagini postate, însă de la o fotografie cu cineva până la adopta acel stil calea e lungă. Această adaptare la stil, abordarea noului look presupune efort substanţial din partea tânărului. Teama aceea de a nu aparține unui grup este cauzată de convingerile proprii care se bazează pe condiţionări. Când deja îţi forţezi stilul, expunerea imaginii tale sociale, apare starea de teamă alimentată de nesiguranța în propria imagine. Persoanele care se confruntă cu astfel de inamici, sunt oameni care de multe ori iau decizii atunci când totul în mintea lor este sub semnul întrebării. Neîncrederea în propria persoană naşte frică, conchide psihologul Lenke Iuhoș.
AMĂGIRE
Refugiu riscant în mediul online
80,5% din totalitatea utilizatorilor de internet folosesc rețelele de socializare, iar Facebook este cel mai popular mediu de comunicare online, cu aproape 2,5 miliarde de conturi. Utilizatorii petrec în medie 1,7 secunde uitându-se la o postare pe telefonul mobil, respectiv 2,7 secunde pe desktop. Totuşi, tendinţa globală este ca utilizatorii cu vârste de până în 30 de ani îşi găsesc refugiul în reţele precum WhatsApp, YouTube, Twitter, Instagram şi Snapchat.
Cea mai utilizată opţiune a reţelelor de socializare este butonul „Like“ – 80% din utilizatorii la nivel mondial l-au folosit în ultima lună.
Aproximativ trei sferturi dintre companiile din România utilizează reţelele sociale pentru promovare, vânzare sau recrutare.
