Confruntat cu o opoziție de catifea și scăpat din tumultul care a urmat eșecului la prezidențiale, premierul continuă să ignore subiecte esențiale, plănuind, în schimb, sărbătorirea a trei ani de la răsturnarea, prin moțiune de cenzură, a Guvernului Ungureanu.
„Îi invit pe toți parlamentarii care au votat moțiunea pe 27 aprilie 2012 să participe luni, la Palatul Parlamentului, la evenimentul «3 ani de la începutul sfârșitului regimului Băsescu-MRU-Predoiu». Împreună, vom reaminti ce a însemnat schimbarea cursului României din punct de vedere economic și social!“. Așa sună anunțul prin care, pe propriul blog, premierul Victor Ponta își invită colegii din PSD, PC și UNPR, dar și pe liberali la marcarea a ceea ce el consideră a fi „un moment unic în istoria post-decembristă a României“. „Pentru mine, Uniunea Social Liberală a fost și va rămâne cel mai important și puternic proiect politic al României. Indiferent de ce a urmat, acesta a îndeplinit probabil cel mai important obiectiv al ultimilor ani: a făcut dreptate pentru milioanele de români asupriți de un regim extrem de dăunător! De aceea, vreau să marcăm împreună acel moment istoric“, mai argumentează Ponta în susținerea demersului său.
O primă remarcă: din lista celor 235 de parlamentari care au votat moțiunea de cenzură a USL (listă postată chiar de premier), unii nu vor putea participa la marele eveniment din motive de dosare penale.
Aici se încadrează Relu Fenechiu (cinci ani cu executare, în dosarul „Transformatorul“), Cătălin Voicu (șapte ani, pentru luare de mită), Miron Mitrea (doi ani cu executare, tot pentru luare cu mită) și Viorel Hrebenciuc (în arest la domiciliu).
Dincolo de acest fapt, se pune însă și problema oportunității și scopului unui astfel de demers. Nu de alta, dar sunt o sumedenie de subiecte cu adevărat importante care ar merita atenția lui Victor Ponta și ceva explicații din partea sa și a oamenilor cu funcții care îl înconjoară.
„România liberă“ a extras doar zece dintre acestea:
1. Cazul Șova. Din calitatea sa de șef al PSD și de partener la guvernare al lui Călin Popescu Tăriceanu, Ponta ar trebui să explice de ce social-democrații au preferat să afecteze iremediabil imaginea și credibilitatea Senatului României doar pentru a-l scăpa de reținere și de o eventuală arestare preventivă pe Dan Șova, acuzat de procurori că a distrus probe în dosarul Turceni-Rovinari. Până acum, premierul a ocolit subiectul, zicând ironic că va răspunde doar celor care își achită taxele către stat.
2. Menținerea lui Liviu Dragnea în Guvern. Trimis în judecată încă din octombrie 2013, acesta este și acum membru al echipei lui Victor Ponta. A pierdut funcția de vicepremier ca urmare a discuțiilor și negocierilor din coaliție, nu ca o sancțiune. A rămas ministru al Dezvoltării și continuă să decidă cum să fie împărțite mari sume de bani și după ce ultimul Consiliu Național al PSD a adoptat Rezoluția „Integritate și responsabilitate politică“, ce prevede la punctul 3: „Membrii de partid trimiși în judecată în cazuri de corupție își pierd funcția în care au fost numiți cu sprijinul PSD“.
3. Atacurile la justiție. Declarațiile contondente despre DNA și recenta temă a scoaterii procurorilor din rândul magistraților, care ar avea efecte devastatoare asupra sistemului de justiție, ne-au dovedit că angajamentele de după prezidențiale despre susținerea luptei anticorupție au fost doar vorbe. În plus, din noiembrie încoace, sub privirea lui Victor Ponta, parlamentarii PSD au blocat dosare penale și au pus piedici anchetatorilor (cazurile Varujan Vosganian, Laszlo Borbely și Dan Șova).
4. Nominalizările neinspirate. Din mai 2012 încoace, cele patru Guverne Ponta au abundat în politicieni cu probleme de integritate sau de pregătire profesională. Cea mai recentă dovadă: ministrul Culturii, Ionuț Vulpescu, care acum câteva zile declara că 23 aprilie „este o zi importantă pentru că e legată de unul dintre cei mai mari scriitori pe care i-a dat umanitatea, de Cervantes și de Hamlet“. Ponta i-a mai girat pe Relu Fenechiu (condamnat la cinci ani de închisoare), Corneliu Dobrițoiu (condamnat, în primă instanță, la un an de închisoare cu suspendare), Ecaterina Andronescu (urmărită penală în dosarul Microsoft), Dan Șova și Cristian David (acuzat că a luat 500.000 de euro mită), dar și pe Ioan Mang (acuzat de șapte acte de plagiat) și pe Remus Pricopie (care spunea că Romulus și Remus au fost găsiți de o vulpe).
5. Intrarea în Schengen. La zece ani de la semnarea Tratatului de aderare a României la UE și la trei ani de la preluarea puterii de către Ponta și aliații, aderarea la Spațiul Schengen este în continuare un obiectiv nefinalizat, fiind indusă o legătură între intrare și atacurile la adresa statului de drept și ale justiției marca PSD. În comparație cu anii trecuți, acum nici măcar nu se mai vorbește de termene sau de un orizont de timp.
6. Promisiunile făcute diasporei. Imediat după alegerile prezidențiale, Ponta a promis românilor din afara țării că va milita pentru modificarea legislației astfel încât toți cetățenii să-și poată exercita dreptul la vot (prin corespondență sau electronic). Între timp, prioritățile par să se fi schimbat și nu s-a făcut nici un pas în acea direcție. Ba chiar se înmulțesc semnalele că nici nu se dorește, dacă ne uităm la declarația lui Călin Popescu Tăriceanu, potrivit căreia românii din străinătate ar fi „capabili să își vândă votul pe un mic și o bere“.
7. Situația drumurilor. La instalarea la putere, Ponta și USL au promis să facă 1.200 km de autostrăzi până în 2020. Între timp, USL s-a rupt, iar din promisiunea guvernamentală pe care premierul a precizat că și-o asumă în continuare pare să se fi ales praful. În decembrie anul trecut, Guvernul se lăuda că a construit 293 kilometri de autostrăzi, pentru a preciza ulterior că este vorba de kilometri dați în folosință. Adică, începuți în guvernările anterioare, iar premierul doar a tăiat panglica. Victor Ponta ar putea explica și telenovela Master Planului pe Transporturi și câte drumuri s-au făcut din acciza suplimentară la combustibil.
8. Măsurile economice bulversante. Și pentru că am pomenit de acciza de 7 eurocenți introdusă la combustibil la 1 aprilie 2014, reamintim că Executivul și-a propus să reducă accizele (între 16,28% și 20%) la benzină și motorină prin noul Cod Fiscal, aflat acum în Parlament. În categoria măsurilor „date azi, pentru a fi modificate mâine“ mai intră: taxa pe stâlp (redusă după câteva luni de la 1,5% la 1%), condițiile de suspendare a activității firmelor de către ANAF și chiar loteria bonurilor fiscale (după prima extragere se lucrează la modificarea cadrului legislativ).
9. Milionul de locuri de muncă. Tot la preluarea puterii, Ponta și aliații au promis crearea a unui milion de locuri de muncă. Ce s-a realizat? Păi, să ne uităm doar la o postare pe Facebook a premierului, care anunța bucuros, pe 9 martie 2015, că în 2014 au fost create 95.000 de locuri de muncă. Greu de imaginat că, în ritmul acesta, promisiunea va fi îndeplinită până se împlinesc patru ani de la instalarea la Palatul Victoria. Ceva explicații ar fi de dorit.
10. Acordul cu FMI. În martie 2015, premierul spunea că nu exclude un nou acord cu FMI, dar că vrea ca România să nu mai fie tratată „ca elevul din prima bancă, care face tot ce spune profesorul, apoi mai este și tras de urechi“.
De altfel, au fost cazuri când Guvernul de la București a anunțat, chiar luat, unele măsuri economice fără să se consulte cu FMI și CE. Acum, prin vocea ministrului de Finanțe, Eugen Teodorovici, aflăm că România își dorește un nou acord cu Fondul, că „au fost întârzieri“ și că trebuie să facem „ceea ce Fondul și Comisia Europeană cer“.
