Președintele PSD a inițiat, direct, sau prin interpuși o serie de demersuri menite să îi rezolve principalele probleme: salvarea de Justiție și accesul la funcții guvernamentale.
Ofensiva lui Liviu Dragnea se desfășoară pe mai multe planuri. Pe de o parte, el încearcă scape, punctual, de cele două probleme juridice – condamnarea cu suspendare în dosarul fraudării referendumului și trimiterea în judecată pentru abuz în serviciu în dosarul „Bombonica”. Pe de altă parte, Dragnea vizează eliminarea interdicției pentru cei condamnați penal de a ocupa funcții în Guvern.
Astfel, în timp ce Liviu Dragnea era în vizită în Israel, președintele Comisiei juridice, Șerban Nicolae (PSD) a depus o serie de amendamente la Legea graţierii, aflată în dezbatere în Comisia juridică a Senatului. Acestea ar avea ca efect grațierea unor fapte de corupţie precum luare şi dare de mită, trafic de influenţă şi abuz în serviciu. Concret, senatorul PSD propune eliminarea unor articole din lista faptelor pentru care nu este posibilă grațierea.
Printre beneficiarii amendamentelor s-ar număra președintele PSD, Liviu Dragnea, judecat în dosarul „Bombonica” pentru instigare la abuz în serviciu (108.000 de lei) şi fals intelectual, ambele infracţiuni pentru care se aplică graţierea propusă de Şerban Nicolae. Chiar dacă ar fi condamnat, Dragnea n-ar ajunge după gratii. La întoarcerea în țară, Dragnea a afirmat că nu susține amendamentele lui Șerban Nicolae, iar declarații similare au făcut și premierul Sorin Grindeanu și ministrul Justiției, Tudorel Toader. În ciuda acestor declarații, niciun lider PSD nu i-a cerut expres lui Șerban Nicolae să retragă amendamentele.
Legea grațierii figura, ieri, pe ordinea de zi a Comisiei juridice dar a fost amânată pentru data de 21 martie.
Propuneri controversate
De asemenea, potrivit amendamentelor lui Șerban Nicolae, pot fi grațiate toate pedepsele decise pe baza Legii Legea 78/2000, privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.
De asemenea, Şerban Nicolae a depus un amendament care prevede graţierea persoanelor cu condamnări de până la trei ani. Proiectul inițial al
Guvernului prevede grațierea persoanelor cu condamnări până la cinci ani. Mai mult, un alt amendament menționează că „dispoziiile prezentei legi se aplică faptelor săvârşite până la intrarea acesteia în vigoare“, iar legea intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial. Cu alte cuvinte, timp de o lună de zile cei care intenționează să comită astfel de fapte o pot face, mizând pe grațiere.
Potrivit altui articol, în cazul săvârşite acum 10 ani, iar între timp noul Cod Penal prevede o pedeapsă mai drastică decât cea prevăzută în vechiul Cod Penal, se va aplica legea penală mai favorabilă, deci, în acest caz, pedeapsa din vechiul Cod Penal.
În sprijinul propunerilor sale, Şerban Nicolae a adus din nou în discuţie condiţiile din penitenciare. ” Eu nu cred că cei care sunt corupţi trebuie să stea trei într-un pat în condiţii de igrasie, de igienă precară, în timp ce alte categorii de infractori ar trebui să stea în alte condiţii”, a comentat senatorul PSD. ”Undeva la 2.700 de persoane ar beneficia efectele acestei graţieri, deci o cifră de sub 10 la sută din totalul persoanelor aflate în detenţie în România”, a adăugat senatorul PSD.
Bătălia de la CCR
Pe de altă parte, tot pe 21 martie și Curtea Constituțională ar putea lua o decizie importantă pentru viitorul lui Dragnea. Pe agenda CCR a intrat o sesizare făcută de Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, privind legea prin care li se interzice persoanelor condamnate penal să ocupe funcții în Guvern (Legea 90/2001). CCR a amânat decizia pentru data de 21 martie, iar verdictul poate avea o importanță covârșitoare pentru guvernarea PSD. După câștigarea alegerilor de către PSD, Liviu Dragnea nu a putut ocupa postul de premier, fiind condamnat definitiv la doi ani cu suspendare în dosarul fraudării referendumului din 2012.
În sesizarea trimisă CCR, Victor Ciorbea reclamă faptul că legea încalcă principiul echilibrului puterilor în stat, nu întrunește cerințele constituționale de previzibilitate și proporționalitate a legii și nu permit recunoașterea dreptului la ocuparea, în condiții de egalitate și fără restricții nerezonabile, a unei funcții ce implică exercițiul autorității de stat. În esență, Ciorbea susține că este incorect ca parlamentarii să își piardă mandatele în cazul unor condamnări cu executare, în timp ce restricțiile pentru miniștri să includă și pedepsele cu executare.
În cazul în care CCR îi va da dreptate lui Ciorbea, Dragnea va putea fi membru al Guvernului. De mai multe ori, Dragnea a carcterizat legea analizată de CCR drept „neconsituțională”. Ieri, însă, liderul PSD a susținut că îl susține în continuare pe Grindeanu ca premier, chiar dacă legea de organizare a Guvernului va fi declarată neconstituțională. „În momentul în care am luat decizia de a propune colegilor din partid şi preşedintelui soluţia cu Sorin Grindeanu, este o soluţie pe care o susţin în continuare. Nu l-am propus pentru a ocupa o funcţie pe termen limitat. Are toată susţinerea mea şi din avion şi din afara avionului”, a dat asigurări liderul PSD.
Contestație la executare
Pe de altă parte, Dragnea a contestat decizia în dosarul referendumului din 2012. El a fost, ieri, la Înalta Curte de Casație și Justiție unde se judecă contestația la executare, o cale extraordinară de atac. Dragnea a spus că nu crede că toți membrii completului care l-au condamnat au participat la hotărârea sentinței. În opinia lui Dragnea, principala semnătură care trebuia să se regăsească pe motivarea condamnării sale este cea a Liviei Stanciu, care la vremea respectivă a condus completul de judecată și era președinte al ÎCCJ. În luna aprilie 2016, Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv de Înalta Curte la doi ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de patru ani, în dosarul „Referendumul”.
