Cum se finanțează partidele din România

Partidele cer să primească de la bugetul de stat 50.000.000 de lei pentru campania electorală de la alegerile locale. În plus, lunar, AEP alocă  peste un milion de lei pentru finanțarea activității partidelor parlamentare . Excepție face UDMR, care primește sume mai mari, în calitate de ONG. 

2016 este primul an în care se aplică o serie de reguli noi privind finanțarea partidelor politice. Astfel, campania electorală este finanțată, în premieră, de le bugetul de stat iar conturile de campanie nu pot fi executate, chiar dacă partidele au datorii. Politicienii care au introdus aceste reguli în Parlament sunt și principalii lor beneficiari. 

Un număr de 702 competitori electorali participanți la alegerile locale din data de 5 iunie 2016 au solicitat Autorității Electorale Permanente (AEP) rambursarea unor cheltuieli electorale în cuantum total de 49.785.032,28 lei. Pe listă se află atât partide cât și candidați independenți. Grosul banilor umează, însă, să meargă către marile partide. Astfel, PNL a cerut rambursarea a  18.353.028 de lei în timp ce PSD a solicitat  14.630.501 de lei. În cazul PSD, trebuie, însă, menționat că în multe localități, social-democrații au candidat alături de UNPR,  formațiune care a cerut, separat, 1.184.699 de lei. ALDE, formațiunea condusă de Călin Popescu Tăriceanu,  a solicitat de la buget  5.504.410 de lei. Partidul lui Traian Băsescu, PMP,  a cerut rambursarea a 3.726.594 de lei.   De asemenea, UDMR a solicitat 1.810.572 de lei iar USB 686.703 de lei. 
Sumele urmează să fie plătite în termen de 90 de zile de la alegerile locale, adică la începutul lunii septembrie. În perioada următoare, AEP va analiza fiecare dosar de rambursare, ceea ce presupune verificarea tuturor documentelor justificative, pentru a se stabili dacă au fost respectate plafoanele cheltuielilor electorale, sursele de finanţare şi destinaţia contribuţiilor pentru campania electorală.
Partidele primesc bani de la bugetul de stat pentru campania electorală, pe baza unei legii votate anul trecut de Parlament. În campanie, candidații nu pot depăși anumite praguri de cheltuieli situate între cinci salarii minime pentru un candidat la primăria unei comune (6.250 de lei) și 150 de  salarii minime pentru un candidat la Primăria Capitalei (18.750 de lei). Pentru a primi acești bani înpoi pe întreagă țară,  partidele trebuie să depășească un scor de 3% la nivel național. Partidele care nu depășesc acest prag la nivel național vor primi rambursări doar pentru județele în care depășesc 3%. 

Subvenții: UDMR, statut special

Pe de altă parte, pe lângă banii pentru campanie, partidele benficiază și de subvenții pentru finanțarea activității, direct proporțional cu numărul de voturi obținut în alegeri. Valoarea totală a subvenţiilor acordate de la bugetul de stat partidelor politice în luna iulie se ridică la 1.233.136,36 lei. Cea mai mare parte a subvenţiei  a fost acordată PNL – 512.466,90 lei. Pe următoarea poziţie se află PSD cu o subvenţie de 488.109,65 lei, UNPR – 171.582,28 lei, ALDE – 57.233,18 lei. Cu toate acestea, politicienii ocolesc obligațiile legale. Astfel, acordarea subvenţiei lunare de la bugetul de stat către UNPR a fost suspendată prin deciziile preşedintelui AEP şi va fi păstrată în sumă de mandat. Motivul: la sfârșitul lui 2015, AEP a amendat fostul PPDD (condus de Dan Diaconescu) cu  1.000.000 de lei pentru nereguli în contabilitate. Însă, între timp, în iunie 2015,  PPDD fusese absorbit de  UNPR, partid care a preluat, automat, subvenția de la buget, dar și datoria.  AEP a decis să rețină lunar subvenția UNPR, până la acoperirea datoriei. Acum, atât subvenția cât și datoria vor fi preluate de PMP, care a absorbit UNPR. 
În schimb, UDMR are un regim diferit, fiind finanțată ca un ONG, de la bugetul Departamentului pentru Relații Interetnice. În iunie 2016, UDMR a primit 1.763.500 de lei. Întrucât un ONG are o aerie de activitate mai vasă, comparativ cu un partid, UDMR primește sume mai mari, comparativ cu perioada când era finanțat ca partid politic (până în 2009). 

Datorii acumulate

Datoriile neplătite sunt o altă formă de supraviețuire financiară a partidelor. Partidele au datorii de peste 65 de milioane de lei către diferite firme, cumulate în campaniile electorale din ultimii ani de zile. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, PSD are peste 30 de milioane de lei datorii în principal din campania sa pentru alegerile prezidenţiale din 2014.Și PNL trebuie să plătească peste 25 de milioane de lei mai multor firme. O datorie istorică este şi cea a fostei USL (alianța dintre PSD și PNL), de peste 9 milioane de lei. Nu se ştie însă cine o va plăti. Nici noul PMP nu scapă de griji. UNPR a intrat în fuziune cu datorii. În următorul an trebuie achitate aproape 600.000 de lei. Situaţia financiară a ALDE nu a fost publicată. Excepţia pe scena politică românească o reprezintă UDMR, care nu numai că nu are datorii, dar are în conturi aproape un milion de lei.
Și în acest caz, politicienii au modificat legea în interesul lor. Înainte de campania pentru alegerile locale, PSD şi PNL au votat un proiect potrivit căruia conturile de campanie nu pot fi executate, chiar dacă partidele au datorii. În caz, contrar partidele ar fi trebuit să vireze banii în conturile vechilor creditori. 

Situația financiară a partidelor politice (în lei)