Cum încearcă PNL să obțină alegeri în două tururi

Partidul Național Liberal a făcut primul pas în încercarea de a aduce legea alegerilor locale în fața Curții Constituționale, pentru a bloca alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin.

După ce premierul Dacian Cio­loș a refuzat să modifice legea alegerilor locale prin ordonanță de urgență, PNL încearcă să obțină revenirea la două tururi de scrutin prin procedura contenciosului administrativ. Procedura se anunță lungă și complicată, iar liberalii au la dispoziție mai puțin de patru luni – alegerile ar urma să fie organizate pe 5 iunie.

Deocamdată Partidul Națio­nal Liberal a făcut primul pas: a depus la Secretariatul General al Guvernului (SGG) plângerea prealabilă pe tema alegerii primarilor în două tururi de scrutin, procedură necesară pentru a se putea depune acţiunea în contencios administrativ. Acțiunea liberalilor a venit după ce Guvernul a adoptat săptămâna trecută hotărârile privind organizarea alegerilor locale pe data de 5 iunie, cu un singur tur de scrutin în cazul primarilor, așa cum prevede legea în vigoare. 

„Vă rugăm să aveţi în vedere că prevederile Constituţiei au o forţă juridică superioară normelor Legii nr.115/2015 (Legea alegerilor locale), astfel încât acestea se aplică cu prioritate, organele administraţiei trebuind să fie reprezentantive, alese cu majoritate de voturi conform principiilor consacrate în Constituţie“, este justificarea plângerii PNL. Potrivit legii contenciosului administrativ, înainte de a ajunge în instanţă, reclamantul trebuie să trimită pârâtului o plângere prealabilă.

Procedură contracronometru

Pasul următor ar fi un răspuns al Guvernului, care are la dispoziție 30 de zile potrivit legii contenciosului administrativ. Este greu de crezut că Guvernul va da un răspuns pozitiv, pentru că legea în vigoare nu îi permite să organizeze alegerile în două tururi. Însă, pentru PNL este obligatoriu să primească o hârtie de la Guvern, pentru a continua procedurile.

Lucrurile sunt complicate de faptul că, înainte de răspuns, Executivul trebuie să obțină punctele de vedere ale institu­țiilor implicate în organizarea alegerilor – Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) și Ministerul de Interne.

Odată primit răspunsul de la Guvern, liberalii se pot adresa instanței de contencios administrativ. Acesteia îi vor cere să accepte o excepție de neconsti­tu­ționalitate la legea alegerilor locale, ceea ce ar însemna că legea va ajunge pe masa Curții Constituționale (CCR). Procedura poate fi de durată: în trecut liberalii au câștigat în instanță în fața Guvernului Ponta, care a refuzat să organizeze alegeri parțiale locale sau parțiale, după vacantarea unor mandate. Decizia finală în privința localelor a venit, însă, după depășirea termenelor privind organizarea parția­lelor, astfel încât Victor Ponta nu a putut fi obligat să organizeze scrutinul.

Dacă, totuși, liberalii ar obți­ne câștig de cauză în instan­ța de contencios administrativ, ar mai avea un obstacol de depășit: să convingă Curtea Constituțio­nală (CCR) că legea este necon­sti­tuțională. Chiar și în cazul unui verdict favorabil PNL, contează când va fi lua­tă decizia: CCR are la dispoziție 30 de zile pentru a publica motivarea, iar Parlamentul are la dispoziție 45 de zile pentru a o transforma în lege.

PSD contraatacă

Avantajați de legea în vigoare, pentru că au cei mai mulți primari în funcție, social-demo­crații au contraatacat dur. Președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat că decizia PNL de a contesta în instanță Hotărârea de Guvern privind data alegerilor este un atac la adresa democrației, el sugerând că ar putea exista o înţelegere între Guvern şi PNL pentru a forța astfel schimbarea legii și trecerea la alegeri în două tururi de scrutin. În viziunea lui Dragnea, Guvernul Cioloș a aprobat atât de repede hotărârea privind data alegerilor tocmai pentru a le da timp liberalilor să declan­șeze procedura.

„Nu am toate elementele ca să pot spune cu toată convingerea că este vorba de un blat, dar rămâne o întrebare la care nu poate nimeni să ne dea răspuns: de ce s-a grăbit Guvernul să adopte o Hotărâre de Guvern, cu o lună și jumătate înainte de data în care scrie în acea Hotărâre de Guvern că intră în vigoare. O Hotărâre de Guvern în care scrie un singur lucru: data alegerilor locale este 5 iunie, fără să fie urmate și restul hotărârilor de guvern. Niciodată un Guvern nu a adoptat o hotărâre de Guvern cu o lună și jumătate înainte să comunice data alegerilor. Niciodată! Sigur că acesta este un demers care ridică semne de întrebare.  Sigur, că neavând această explicație, oameni răutăcioși se gândesc că este vorba de un plan”, a mai spus Dragnea. 

Liviu Dragnea susține că liberalii pot fi acuzați de „abuz în serviciu, foloase necuvenite, trafic de influență“, pentru atacarea hotărârii privind alegerile locale în instanță.