Liderul UDMR, Kelemen Hunor, va demisiona din postul de ministru al Culturii și din cel de vicepremier. Uniunea va rămâne la guvernare, soluție dorită de senatorul Attila Verestoy și de aleșii locali ai partidului.
După o săptămână în care au fluturat varianta ieșirii de le guvernare, liderii UDMR au decis, în cadrul Consiliului Permanent, reunit vineri, să rămână în Executiv. Decizia a venit după ce, anterior, premierul Ponta a făcut un pas înapoi: inițiativa cetățeanească privind drepturile minorităților, care a declanșat conflictul, va fi dezbătută în comisiile parlamentare, iar până atunci Guvernul nu va mai înainta alte documente.
În aceste condiții, varianta susținută, inițial, de Kelemen Hunor și apropiații săi privind abandonarea tuturor posturilor din Guvern a stârnit o opoziție serioasă. Compromisul cu Victor Ponta a fost dublat de temerea reprezentanților UDMR că vor pierde accesul la resurse dacă părăsesc guvernarea. Cel mai puternic mesaj a venit de la senatorul Verestoy Attila, aflat în mod tradițional în relații bune cu PSD. Acesta i-a transmis lui Kelemen Hunor că poate demisiona din Executiv, dar că plecarea sa nu va atrage și retragerea UDMR, care trebuie să rămână la guvernare.
“Decizia preşedintelui UDMR este o decizie personală, nu angrenează UDMR“, a afirmat acesta. “În continuare cred că acesta este un joc cu sumă pozitivă sau poate să fie un joc cu sumă pozitivă”, a calculat senatorul UDMR. Scenariul a fost sprijinit de aleșii locali ai Uniunii, conștienți că ieșirea de la guvernare ar pune în pericol alocarea de fonduri către localitățile lor.
“Curentul majoritar al celor care fac munca de jos este să rămânem la guvernare”, a explicat Poka Andrei, preşedintele Consiliului Regional al Primarilor şi Consilierilor UDMR din Ardealul de Centru.
Kelemen, pregătit pentru Cotroceni
În aceste condiții, Kelemen Hunor a oficializat rămânerea Uniunii la guvernare, legând-o de înțelegerea cu Victor Ponta. Cei doi au ajuns la concluzia că în subiectul privind iniţiativa cetăţenească referitoare la minorităţi poziţia statului român nu poate fi stabilită de un singur minister, fiind necesară implicarea mai multor instituţii, inclusiv a Parlamentului. Prin urmare, din toamnă acest subiect va fi dezbătut în comisiile parlamentare, inclusiv cu specialişti străini, a mai spus Kelemen. Până când aceste dezbateri nu se vor finaliza, România nu va înainta alte documente către Curtea de la Luxemburg. “Azi am avut o discuţie lungă şi părerile erau împărţite. Cunoscând acest compromis adoptat de premierul Victor Ponta şi subsemnatul, UDMR rămâne în coaliţia de guvernare şi eu o să îmi dau demisia din funcţia de ministru al Culturii şi de vicepremier, fiindcă nu pot să fiu şi în Guvern şi parte în proces”, a concluzionat liderul UDMR. Nemulţumirea UDMR a pornit de la o decizie din 2 iunie a MAE, care a intervenit în procesul în care UDMR a contestat respingerea de către Comisia Europeană a Iniţiativei Cetăţeneşti Europene (ICE) privind protecţia minorităţilor naţionale – Minority SafePack, iniţiată de Uniune şi susţinută de Uniunea Federală a Naţionalităţilor din Europa (FUEN), al cărei vicepreşedinte este Kelemen Hunor.
Pe de altă parte, în cadrul reuniunii s-a discutat, în mod neoficial, despre candidatura lui Kelemen Hunor la alegerile prezidențiale. Aceasta ar urma să fie joia viitoare. De altfel, UDMR are în mod tradiţional candidat la alegerile prezidenţiale, iar la scrutinul din 2009 candidatul Uniunii a fost tot Kelemen Hunor.
Scenarii pentru toamnă
Ce se poate întâmpla mai departe? PSD are un interes electoral – să demonstreze alegătorilor din Transilvania că nu face compromisuri cu UDMR. În schimb, liderii Uniunii vor să arate propriului electorat că se luptă pentru drepturile lor. În aceste condiții, cele două partide și-au pregătit scena pentru bătălia de imagine: Parlamentul. La dezbaterile din septembrie, în apropiere de prezidențialele din noiembrie, este de așteptat că PSD și UDMR să își reitereze pozițiile și să își radicalizeze mesajul.
Pe fond însă, nici una dintre părți nu pare convinsă, cel puțin deocamdată, că despărțirea ar fi mai eficientă comparativ cu rămânerea împreună. Victor Ponta are, pe hârtie majoritate și fără UDMR, dacă punem la socoteală voturile PP-DD și cele ale PLR. Însă, experiența din teritoriu a demonstrat că PP-DD se poate alătura oricând PNL și PDL, în timp ce parlamentarii UDMR votează în bloc și își respectă promisiunile, atât timp cât sunt într-o alianță. Aceasta nu înseamnă că Victor Ponta nu va lansa noi provocări menite să ducă la ruperea alianței cu UDMR, dacă va constata că lupta de imagine nu este suficientă.
La rândul lor, liderii Uniunii nu par dispuși să renunțe la unul din principalele avantaje ale prezenței la guvernare – accesul la resurse financiare. Acestea sunt importante nu doar în mod direct pentru aleșii locali, ci și pentru capacitatea acestora de a obține voturi în campania prezidențială. Cu cât candidatul UDMR obține mai multe voturi de la comunitatea maghiară, cu atât va crește capacitatea Uniunii de negociere în turul II.
