Liviu Dragnea reface alianța PSD-UNPR-ALDE, dezavuată la momentul debarcării lui Victor Ponta de la Palatul Victoria. Obiectivul: asigurarea realegerii președinților de consilii județene și primarilor PSD. Ieri, Partidul Social Democrat a semnat un protocol cu UNPR care poate asigura supraviețuirea politică a lui Gabriel Oprea, iar următorul pas este semnarea unui protocol cu ALDE.
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, şi preşedintele Uniunii Naționale pentru Progresul României, Gabriel Oprea, au semnat ieri protocolul de colaborare, după două zile de negocieri tensionate, la capătul cărora au triumfat interesele comune ale celor două partide. Documentul prevede că organizaţiile locale pot încheia alianţe în vederea alegerilor locale, o decizie definitivă privind liste comune pentru alegerile parlamentare urmând să fie luată ulterior. Cele două partide se angajează să voteze împotriva modificării legii alegerilor locale, în sensul revenirii la alegerile în două tururi.
Punctul unu: șefii de județe
Potrivit primului punct al protocolului, pentru alegerile locale din iunie 2016, cele două partide lasă la dispoziția organizațiilor locale modalitățile concrete în care vor colabora – candidaturi pe liste comune sau constituirea de majorități la nivel de localități sau de județe. Această prevedere este menită să satisfacă așteptările președinților de consilii județene din PSD. Potrivit noii legi a alegerilor locale, președinții consiliilor județene sunt aleși de către consilieri, și nu de către alegători, așa cum s-a întâmplat în 2008 și 2012.
Chiar dacă UNPR va obține un număr mic de consilieri, aceștia pot fi esențiali pentru alegerea candidaților PSD și pentru ca ei să aibă majoritate în consiliu. Numai un exemplu: Marian Oprișan, președintele CJ Vrancea, este, probabil, unul dintre cei mai cunoscuți „baroni locali“. Cu toate acestea, în CJ Vrancea PSD are doar 15 consilieri din 32. Restul provin din PNL – 9, PPDD – 3, UNPR – 2, ALDE – 2 iar unul este independent. Sigur, componența consiliului va fi diferită după alegerile locale din 2016, dar este semnificativ că până și Oprișan are nevoie de partidele-satelit precum UNPR sau ALDE pentru a avea majoritatea de 17 voturi.
Punctul doi: primarii
Al doilea punct din protocol prevede că PSD și UNPR resping „categoric“ în anul electoral 2016 modificarea legii alegerilor locale și a legii alegerilor parlamentare. Prin acest punct, Liviu Dragnea a încercat să se asigure că UNPR nu va susține modificarea legislaţiei electorale în sensul revenirii la votul în două tururi de scrutin pentru alegerea primarilor. Un proiect în acest sens, inițiat de liberali, va fi discutat săptămâna viitoare de Senat. PSD are cei mai mulți primari în funcție – 1600 dintre care 436 au venit de la alte partide, pe baza ordonanței care a permis traseismul. Majoritatea vor să candideze pentru un nou mandat și sunt avantajați de alegerile într-un tur de scrutin. Notorietatea și sprijinul mașinăriei PSD, plus inerția electoratului, în special în zona rurală, ar putea asigura clasarea pe primul loc după primul tur. În schimb, în turul doi riscă formarea unor alianțe anti-PSD la care să participe PNL, PMP sau M10.
Oferind baza pentru victoria în alegerile locale, Dragnea își asigură supraviețuirea în fruntea partidului și creează premisele pentru victoria în alegerile parlamentare. Baronii locali ai PSD au acceptat debarcarea lui Victor Ponta de la Palatul Victoria la schimb cu accesul la resurse (prin plasarea lui Vasile Dâncu la Ministerul Dezvoltării) și cu rămânerea la putere în teritoriu.
Punctul trei: Oprea?
Un alt câștigător al protocolului ar putea fi liderul UNPR, Gabriel Oprea, care pare să își fi asigurat prezența în viitorul Parlament. Documentul semnat ieri prevede doar că după alegerile locale cele două partide vor aproba „un Acord în care vor fi prevăzute condiţiile cu privire la participarea în comun la alegerile parlamentare“. Acest punct a generat dispute între cele două partide, după ce Gabriel Oprea a cerut ca documentul să menționeze expres că UNPR va primi 35 de locuri eligibile. Această solicitare a fost respinsă de Liviu Dragnea și nu s-a regăsit în forma finală a protocolului. De ce a cedat totuși Oprea? Potrivit unor informații neoficiale, el ar fi primit promisiuni de la Liviu Dragnea că va primi 30 de locuri eligibile. Liderii celor două partide au dezmințit existența unei astfel de înțelegeri secrete, însă, coincidență sau nu, la semnarea protocolului au participat 30 de parlamentari UNPR din cei 62. Potrivit explicațiilor oficiale oferite de Liviu Dragnea și Gabriel Oprea, numărul de locuri va fi stabilit în funcție de performanța la alegerile locale.
Sigur, dacă a existat o înțelegere secretă, UNPR nu are nicio garanție că ea va fi respectată. Pe de altă parte, este posibil ca înțelegerea să fie ascunsă pentru a nu tulbura apele în cele două partide.
Așa cum menționam, UNPR are 62 de parlamentari, iar Oprea i-a sacrificat pe jumătate din aceștia pentru a-și asigura prezența în viitorul Legislativ. Pe de altă parte, potrivit calculelor de la vârful PSD, social-democrații mizează pe aproximativ 200 de locuri în viitorul Parlament (numărul final depinde și de partidele care nu vor intra în Legislativ, ale căror locuri se redistribuie). Or, PSD are 198 de parlamentari și orice loc cedat UNPR înseamnă un parlamentar PSD dat la o parte. Dragnea și-a lăsat o marjă de manevră pentru viitor și amână momentul în care le va da parlamentarilor PSD veștile proaste.
Negocieri PSD-ALDE
Liderul PSD, Liviu Dragnea, a declarat, ieri, că există negocieri între PSD și ALDE în vederea semnării unui protocol pentru alegerile locale, însă s-a arătat sceptic că ar putea exista o colaborare şi la scrutinul parlamentar. „Atâta timp cât nu am avut o discuție finală în ceea ce privește posibilitatea semnării unui protocol, nu vreau să mă pronunț. Mă interesează foarte mult să semnăm cu ALDE un protocol de colaborare pentru alegerile locale. Pentru parlamentare, nu cred, nu știu“, a declarat Liviu Dragnea.
PNL: Partide în afara Constituției
PNL consideră că semnarea protocolului PSD-UNPR reprezintă o premieră în politica românească, fiind pentru prima dată când partide politice asumă în mod oficial blocarea procesului legislativ. „Atragem atenția PSD și UNPR că gestul lor politic se poate situa sub incidența normelor legale privind neconstituționalitatea partidelor politice“, se afirmă în comunicatul PNL. Potrivit legii, Curtea Constituţională decide asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic. Contestaţia privind constituţionalitatea unui partid politic poate fi formulată de preşedintele uneia dintre Camerele Parlamentului sau de Guvern.
