Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Maşinile care se conduc singure

Imaginează-ţi că stai confortabil pe scaunul şoferului, vorbeşti cu ceilalţi pasageri din maşină, mănânci sau scrii mesaje pe telefonul mobil, iar autoturismul conduce pentru tine. Tot ce trebuie să faci este să fii din ...

Share

Elena David 0 comentarii

10.10.2010 - 19:25

Imaginează-ţi că stai confortabil pe scaunul şoferului, vorbeşti cu ceilalţi pasageri din maşină, mănânci sau scrii mesaje pe telefonul mobil, iar autoturismul conduce pentru tine. Tot ce trebuie să faci este să fii din când în când atent la trafic şi, în cazul unei nereguli, să preiei controlul vehiculului pentru scurt timp.

Deşi pare un scenariu demn de filmele science-fiction, acest lucru va fi posibil în mai puţin de zece ani. Google a dezvoltat în secret un proiect al unor autoturisme ce se pot conduce singure, folosind programe de inteligenţă artificială. Acestea pot detecta orice obiect din apropierea maşinii şi pot simula deciziile pe care le-ar lua un şofer experimentat, scrie New York Times. Şoferii care au condus recent pe Autostrada 1 din Statele Unite, dintre San Francisco şi Los Angeles, au fost martorii unui astfel de eveniment: un autoturism Toyota Prius cu un cilindru în formă de pâlnie pe plafon se deplasa fără ca persoana de la volan să mişte un deget.

Aceasta avea însă sarcina de a prelua controlul în cazul în care ceva mergea greşit, iar mecanicul de pe scaunul din dreapta - de a monitoriza sistemul de navigaţie. Şapte astfel de maşini-prototip au condus mai mult de 1.600 de kilometri fără intervenţie umană şi peste 225.000 de kilometri cu ajutorul controlului uman ocazional. Un vehicul a circulat chiar pe strada Lombard din San Franciso, una dintre cele mai abrupte şi mai întortocheate străzi din SUA. Singurul accident a avut loc atunci când un autovehicul a intrat într-una dintre maşinile Google, în momentul în care era oprită la semafor, au spus inginerii care s-au ocupat de proiect. Deşi maşinile autonome sunt încă la ani distanţă de producţia în masă, inginerii care le-au proiectat sunt de părere că vor transforma societatea în aceeaşi manieră în care a schimbat-o şi Internetul.

Consum redus de combustibil şi mai puţine accidente

Avantajele unor astfel de maşini sunt considerabile: şoferii-robot reacţionează mai rapid decât oamenii, au o percepţie de 360 de grade, nu sunt distraşi, nu li se face nici somn şi nici nu se pot afla în stare de ebrietate. Astfel, mii de vieţi ar putea fi salvate şi o mare parte dintre accidente, evitate - mai mult de 37.000 de persoane au murit în accidente rutiere în SUA în 2008. Inginerii spun că tehnologia revoluţionară ar putea dubla capacitatea şoselelor, permiţând maşinilor să circule mai sigur, dar şi la o distanţă mai mică între ele. În plus, pentru că maşinile robotizate vor fi mai puţin predispuse la ciocniri, vor putea fi construite din materiale mai uşoare, aşadar ar avea un consum mai redus de combustibil. Pentru a fi însă cu adevărat sigure, maşinile trebuie să fie mult mai fiabile decât computerele personale, de exemplu, care se strică din când în când şi sunt frecvent atacate de viruşi.

Programul de cercetare de la Google dovedeşte că ambiţiile companiei se întind mult peste afacerea motorului de căutare pe Internet, mai ales că proiectul se abate de la curentul general de inovaţie din Silicon Valley, care se concentrează astăzi pe reţele sociale şi pe media digitale. Maşinile autonome conduc cu viteză regulamentară, care este inclusă în baza proprie de date a autoturismului, pentru fiecare tip de drum, iar dispozitivul amplasat deasupra autoturismului produce şi o hartă detaliată a mediului. Un astfel de vehicul este potrivit şi pentru oraş: poate conduce în traficul urban cu ajutorul softului Mountain View, poate opri la semafoare şi semne de circulaţie. În plus, softul face anunţuri de tipul „Se apropie o trecere de pietoni" sau „Conduceţi drept înainte" (pentru a avertiza persoana de la volan) cu o voce feminină plăcută, aceeaşi care va alerta şoferul dacă sistemul de control detectează vreo neregulă. Proiectul Google poate fi programat chiar şi pentru personalităţi diferite de condus - de la prudent, caz în care, cel mai probabil, va acorda prioritate altor maşini, la agresiv, când va depăşi alte autovehicule.

Pentagonul sprijină inovaţiile în robotică

Christopher Urmson, cercetător în robotică în cadrul Universităţii Carnegie Mellon, a fost una dintre persoanele care a stat în spatele volanului, fără însă să îl folosească. Pentru a deţine controlul asupra maşinii, trebuia să facă unul dintre următoarele trei lucruri: să apese un buton roşu de lângă mâna sa dreaptă, să atingă frâna sau să învârtă volanul. A apelat la aceste variante de două ori: o dată când un biciclist a trecut pe roşu şi altă dată când o maşină din faţă s-a oprit brusc şi a început să dea cu spatele, pentru a intra într-o parcare, deşi vehiculul-robot ar fi putut cel mai probabil să evite singur accidentele. Când a revenit pe modul automat de „croazieră", autoturismul a scos un mic sunet vâjâit, menit să evoce intrarea pe această opţiune demnă de „Star Trek", iar Urm­son a putut să se odihnească şi să gesticuleze în timp ce vorbea cu pasagerul aflat pe bancheta din spate. Maşinile-test au atras într-adevăr atenţia celorlalţi participanţi la trafic, dar aceştia păreau să creadă că este pur şi simplu o nouă generaţie de vehicule pe care Google le foloseşte pentru a face fotografii şi pentru a aduna date pentru hărţile online.

Creierul din spatele maşinilor care merg singure

Proiectul maşinilor autonome este ideea lui Sebastian Thrun, în vârstă de 43 de ani, director al laboratorului de inteligenţă artificială Standford, inginer la Google şi coinventator al serviciului Street View din cadrul Google Maps. În 2005, Thrun a condus o echipă formată din studenţi la Standford şi membri ai facultăţii, care s-a ocupat de designul maşinii-robot Stanley, cu care a câştigat un premiu de două milioane de dolari oferit de Pentagon, pentru că vehiculul a reuşit să conducă autonom 212 kilometri în deşert. Pe lângă echipa de 15 ingineri care lucrează la proiectul curent, Google a angajat 12 oameni, fiecare cu un trecut imaculat din punctul de vedere al condusului, pentru a sta pe scaunul şoferului, activitate pentru care primesc 15 dolari pe oră sau chiar mai mult. În cadrul programului sunt folosite şase maşini Prius şi un Audi TT, adaptate noii tehnologii. Cercetătorii din cadrul companiei spun că firma nu are momentan un plan clar de a transforma acest proiect experimental într-o afacere. Thrun este însă cunoscut ca un promotor al potenţialului de utilizare a vehiculelor robotizate, pentru a face autostrăzile mai sigure, dar şi pentru a reduce consumul naţional de energie. Potrivit câtorva persoane din cadrul proiectului, acesta este un ţel pe care şi l-a asumat şi Larry Page, unul dintre fondatorii Google.

Tehnologia, înaintea legii

Iniţiativa construcţiei unei maşini care să se conducă singură este un exemplu bun al dorinţei Google de a investi într-o tehnologie care, foarte probabil, nu va fi profitabilă timp de ani buni, este de părere Thrun. Chiar şi cele mai optimiste previziuni amână desfăşurarea acestei tehnologii la scară largă cu cel puţin opt ani de acum încolo. O modalitate prin care Google ar putea scoate profit este să furnizeze informaţii şi servicii de navigaţie pentru viitorii producători de vehicule autonome, să vândă sau chiar să cedeze tehnologia de navigaţie în sine. Apariţia vehiculelor autonome ridică însă probleme juridice spinoase, au recunoscut experţii Google. În conformitate cu legislaţia actuală, şoferul trebuie să deţină controlul maşinii în orice moment. În cazul unui accident al unei maşini-robot, cine ar trebui tras la răspundere - persoana din spatele volanului sau producătorul programului? „Tehnologia este înaintea legii în multe domenii", a spus Bernard Lu, avocat al Departamentului de autovehicule din California.

„Dacă citeşti Codul Rutier, sunt o mulţime de legi referitoare la şoferul vehiculului şi toate presupun existenţa unei fiinţe umane care conduce maşina", a spus el. Cercetătorii Google au examinat însă cu atenţie legislaţia rutieră în vigoare din California şi au stabilit că, din moment ce şoferul uman poate controla orice eroare, maşinile experimentale sunt legale. Oamenii de ştiinţă şi inginerii au început să proiecteze vehicule autonome încă din anii '60, dar inovaţii cruciale au avut loc abia în 2004, când departamentul de cercetare al Pentagonului a lansat concursul Grand Challenge, special pentru invenţii în acest domeniu. Progresele vehiculelor robotizate sunt atât de încurajatoare, încât acum există o perspectivă chiar mai îndrăzneaţă, aceea a maşinilor care nu vor avea nevoie de o persoană pe scaunul şoferului pentru a monitoriza activitatea. Autoturismele vor putea fi atunci programate automat şi împărţite de mai multe persoane. Astfel, va fi nevoie de mai puţine maşini, iar spaţiile de parcare vor fi diminuate, acţiune care va oferi teren valoros pentru alte utilizări.  

Citește totul despre:

Comentarii

loading...