5.2 C
București
marți, 19 noiembrie 2024
AcasăSportVIDEO Traian Băsescu, PRIMA DECLARAŢIE DE PRESĂ oficială de la întoarcerea la...

VIDEO Traian Băsescu, PRIMA DECLARAŢIE DE PRESĂ oficială de la întoarcerea la Cotroceni: O majoritate parlamentară a crezut că poate face ŢĂNDĂRI statul de drept

Preşedintele Traian Băsescu susţine, marţi, în jurul orei 11.00, prima declaraţie oficială de la revenirea la Palatul Cotroceni.

Citeşte şi
Băsescu: România nu va merge înapoi sau, în niciun caz, nu sub preşedinţia mea

Băsescu: Aliaţii şi prietenii noştri nu au motive să ne respingă intrarea în Schengen

Băsescu: Mesajul către cancelarii-Avem nevoie de sprijin, proiectul naţional e absorbţia fondurilor


Băsescu: Mesajul către aliaţi – instituţiile şi-au făcut datoria şi o vor face până la capăt

Băsescu: Trebuie să fim parte la sistemul de supraveghere bancară în zona Euro

Băsescu: MAI nu a mers până acolo încât să falsifice cifrele din listele electorale

Băsescu: Situaţia din România, resetată parţial.CSM, DNA, Parchetul, serviciile au stat în picioare

Băsescu: Sunt capitale unde ambasadorii statelor UE se întâlnesc fără cel al României

România liberă vă prezintă, în format LIVE TEXT, cele mai importante declaraţii:

– Dincolo de ceea ce avem de discutat legat de politica externă, aş vrea să va fac un mic şi scurt, zic eu, clar tablou a ceea ce s-a întâmplat în luna iunie şi până în prezent şi să vedem ce e de făcut în continuare.

– Politica externă a României îşi menţine parametrii anteriori.

În perioada 3-6 iulie, o majoritate parlamentară devastatoare a crezut că poate face ţăndări statul de drept.

– Preşedintele a fost suspendat, preşedinţii celor două camere parlamentare au fost destituiţi.

Majoritatea parlamentară, nerezultata din alegeri, a încălcat în mod grav criteriile de la Copenhaga, în mod special criteriile politice.

– Au existat atacuri continue la adresa justiţiei.

– S-a produs brusc un proces de izolare a României, este misiunea diplomaţiei româneşti să redeschidă dialogul.

– În ciuda acestui atac, instituţiile statului de drept au rămas în picioare.

– Astfel, aceste lucruri au făcut ca România să fie pusă sub lupă aliaţilor noştri şi în mod deosebit a CE, garantul respectării tratatelor UE.

– S-a produs brusc un proces de izolare a României, este misiunea diplomaţiei româneşti să redeschidă dialogul.

– Ştiu foarte bine că sunt capitale în care ambasadorii statelor membre UE se întâlnesc fără a-l invita şi pe ambasadorul român tocmai pentru a discuta deschis situaţia din România.

– Situaţia din România a fost resetată parţial de instituţii ale statului de drept care au rămas în picioare în faţa unei furii. Avem CSM, DNA, Parchetul ICCJ, serviciile de informaţii.

– O altă probă că instituţii statului au rămas verticale în faţa furiei politice din luna iunie este că Ministerul Administraţiei şi Internelor nu a mers până acolo încât să falsifice cifrele din listele electorale.

– Dragi aliaţi, aţi susţinut România, iar instituţiile statului de drept şi-au făcut treaba şi îşi vor duce misiunea până la capăt.


<!–
www_server_root = 'http://worker.contentchannel.ro/player';
if(typeof flowplayer == 'undefined') {
document.write('’);
document.write(”);
}
var domain = document.domain;
var domain_split = domain.split(‘.’);
var cHannel_domain = domain_split[domain_split.length-2] + „.” + domain_split[domain_split.length-1];
document.write(unescape(„%3Cscript src=’http://worker.contentchannel.ro/player/singleplayer_max/5fcaad34e1b527c51314629c824f432b/”+ cHannel_domain +”‘ type=’text/javascript’%3E%3C/script%3E”));
// –>
&lt;a href=”http://www.contentchannel.ro” mce_href=”http://www.contentchannel.ro” target=”_blank”&gt; &lt;img border=”0″ alt=”content channel” title=”content channel” src=”http://worker.contentchannel.ro/img/logo-mic.png” mce_src=”http://worker.contentchannel.ro/img/logo-mic.png” /&gt; &lt;/a&gt;

– Am dorit să clarific acest lucru deoarece mi s-a părut că suntem în defensivă din punct de vedere diplomatic şi nu suntem în defensivă.

– Vă cer ca în capitalele în care reveniţi să transmiteţi mesajul că instituţiile statului au funcţionat corect.

– România îşi menţine obiectivele strategice de până acum.

– Întâmplările din 3-6 iulie şi de după nu modifică politica externă în nicun fel.

– Direcţia este vest.

– Se impune creşterea nivelului de valorificare a parteneriatelor strategice pe care le avem.

– SUA este aliatul primordial al României în NATO, dar şi în lumea civilizată.

– Am văzut apariţia Exxon, apariţia Chevron în România, dar şi în zone de importanţă strategică pentru noi, precum zonă energetică.

– Trebuie să recunoaştem că parteneriatul cu Franţa nu şi-a atins parametrii la care poate fi ridicat.

– Cel mai complex parteneriat pe care îl avem în Asia este cel cu Republica Coreea. Avem multe intenţii ale companiilor din Republica Coreea de a dezvoltă afacer în România. Din păcate, mare parte dintre ele nu se materializează din caza birocraţiei de la noi de acasă.

– Parteneriatul de prietenie şi cooperare cu China a început să dea roade.

– Trebuie să privim spre piaţa din Federaţia Rusă, care este o piaţă care ne este deschisă.

– Din punct de vedere politic, nu există restricţii pentru exporturi sau investiţii în Rusia.

– Problema este să avem şi îndrăzneală să o facem. Şi fac un apel la oamenii de afaceri din România să nu mai evite Federaţia Rus.

– Cât despre politica de vecinătate, Moldova rămâne o prioritate pentru noi în susţinerea acordată pentru a intra într-un proces de integrare în UE.

– Pentru Uniunea Europeană, Republica Moldova e povestea de succes a parteneriatului estic.

– Este cea mai reuşită cooperare între UE şi o ţară a parteneriatului estic, ceea ce ne încurajează în menţinerea poziţiei legată de susţinerea fără rezerve a avansului către integrarea europeană.

– Am văzut unele declaraţii care vizau Republică Moldova în NATO. Am rugămintea ca, chiar dacă vin de la înalţi demnitari ai statului, să nu mergeţi pe această direcţie. Moldova şi-a declarat neutralitatea prin Constituţie.

– În legătură cu Transnistria, rămânem consecvenţi poziţiei noastre şi nu dăm noi Chişinăului soluţii şi nici formatului 5+2. Misiunea noastră este să susţinem poziţia Chişinăului. Sigur că putem avea foarte multă fantezie legată de rezolvarea acestei probleme, dar nu suntem parte a procesului de negociere.

– Europa nu are şanse de supravieţuire dacă procesul de integrare nu se accelerează. Avem nevoie de integrare economică, fiscală, politică.

– Niciun stat UE nu va rezista globalizării dacă nu accelerăm integrarea.

– România are un avantaj formidabil: nu are datorii externe mari.

– Începem să intrăm sub deficitul de 3%, moneda naţională, în afară unor explozii generate de ceea ce noi ne-am făcut din punct de vedere politic, e ralativ stabilă. O inflaţie în jurul a 3%.

– Nimeni nu a modificat obiectivul iniţial fixat, 2015, vom vedea, nu depinde numai de noi. Trebuie să menţinem acest obiectiv, că premisă de nedecuplare.

– Avem premisele intrării cât mai repede în zona euro în 2015.

– Drumul nostru nu este spre Est. Spre Est, avem toată amiciţia. Dar obiectivul nostru este spre Vest.

– România NU va merge înapoi. Cel puţin, nu sub preşedinţia mea.

– Cred cムavem un proiect naţional, deja. Eu am considerat mereu proiectul integrării României în UE drept un interes naţional.

– Dar acum riscăm să pierdem bani. Şi mă uit cu compătimire cum politicienii din Opoziţie încep să-şi arunce unii altora cine este vinovatul. În loc să pună osul la treabă, e mai uşor să se certe la televizor.

– Cer ambasadorilor să transmită mesajul că România are nevoie de sprijin şi de absorbţia integrală a sumelor alocate. Nu avem interes mai mare, dincolo de ieşirea din izolare, decât punerea la punct  a strategiei de absorbţie integrală a fondurilor europene.

– Au fost multe probleme în absorbţia fondurilor de preaderare, dar am reuşit să obţin o derogare de un an de la UE şi absorbţia s-a făcut aproape 100%. Cred că putem, cu o condiţie: să facem din absorbia fondurilor o prioritate naţională.

– Ce prioritate mai mare să ai decât să iei banii care ţi se dau degeaba? România trebuie să-şi ia la ea acasă măsurile necesare pentru a reuşi să absoarbă sumele alocate de UE.

– Greşelile unui grup de oameni politici nu pot duce la anularea drepturilor pe care românii le au. Nu mai suntem în situaţia în care susţineam neconectarea MCV de Schengen. Acum România a fost pusă sub lupă că urmare a ieşirii din criteriile politice, dar faptul că instituţiile statului au reuşit să pună sub control activităţile politicului nu justifică sancţionarea României.

– Au fost politicieni care spuneau că 90% dintre români vor că preşedintele să plece. Uite că nu au avut cvorum de 50% plus unu. Instituţiilor statului român le-a păsat cum arată România şi cum se apăra statul de drept de decizii nefericite ale politicienilor.

– Nu am avut şansa să particip la ultimul consiliul. Cerusem o extindere a perioadei de utilizare a fondurilor până la finele lui 2016. Voi încerca să reiau acest subiect şi să aveţi şi dumneavostră în vedere că România solicita extinderea perioadei de utilizare a banilor alocaţi pentru acest exerciţiu până în 2016.

– Uniunea Europeană nu are niciun interes că România să nu cheltuiască bani. Nu ne putem gândi la integrare atât timp cât avem decalaje foarte mari în dezvoltare.

_ _ _

Ambasadorii României în străinătate, reuniţi în aceste zile la Bucureşti, se întâlnesc cu preşedintele ţării, prilej folosit de obicei de preşedinte pentru prezentarea priorităţilor politicii externe şi eventual a unor critici faţă de felul în care funcţionează corpul diplomatic.

În contextul referendumului de demitere şi a deciziei CCR de reinstalare, mesajul lui Traian Băsescu va avea astăzi şi alte implicaţii.

Pe 29 iulie, la închiderea urnelor, Traian Băsescu aprindea flacăra democraţiei în semn de victorie. Prezenţa mică la vot îi asigura revenirea la Palatul Cotroceni chiar dacă 87 la sută dintre cei care au votat au cerut demiterea sa.

Cele mai citite

1.000 de zile de război pe scară largă între Rusia și Ucraina

Pe clădirile UE au fost proiectate imagini cu steaguri ucrainene, un omagiu adus apărătorilor țării Liderii, oficialii și diplomații occidentali au marcat cele 1.000 de...

1.000 de zile de război pe scară largă între Rusia și Ucraina

Pe clădirile UE au fost proiectate imagini cu steaguri ucrainene, un omagiu adus apărătorilor țării Liderii, oficialii și diplomații occidentali au marcat cele 1.000 de...

Avem 40.000 de joburi neocupate și 451.000 de șomeri

Piața muncii va fi afectată de îmbătrânirea populației, ponderea celor activi, de peste 65 de ani, va depăși 30% în 2035 Numărul locurilor de muncă...
Ultima oră
Pe aceeași temă