Cu noii miniştri instalaţi la Palatul Victoria, premierul Victor Ponta a lansat propria interpetare a înţelegerii cu Traian Băsescu.
Premierul a susţinut, ieri, că îşi va angaja răspunderea pentru “un program de acţiuni” şi nu pentru un program de guvernare. După negocierile de miercuri, finalizate cu instalarea noilor miniştri, Traian Băsescu anunţase că Victor Ponta i-a promis că îşi va angaja răspunderea pentru un program de guvernare. Preşedintele a semnat, însă, decretele pentru instalarea noilor miniştri, renunţând, astfel, la singura pârghie pe care o avea pentru a pune presiune pe premier.
Ieri, însă, Victor Ponta a invocat Constituţia în sprijinul acţiunii sale. “Noul Guvern, în baza articolului 114 din Constituţia României, îşi va angaja răspunderea pentru un program, nu program de guvernare, ci un program. Aşa spune Constituţia, aşa facem! Este un program care va cuprinde principalele acţiuni şi principalele direcţii de acţiune ale Guvernului în perioada următoare. “, a fost justificarea premierului.
Practic, premierul vorbeşte de o actualizare a programului USL, fără a preciza dacă în text vor fi incluse şi prevederile acordului cu UDMR. Potrivit premierului, programul pe care Guvernul îl va transmite Parlamentului este în proporţie de 98 -99% programul pe care Parlamentul deja l-a aprobat în decembrie 2012, fiind însă bine să fie actualizat la zi după schimbările de compoziţie politică din Executiv. “Evident că nu l-am inventat peste noapte, ci este inspirat aproape în totalitate din programul de guvernare aprobat în 2012, dar sunt lucruri care s-au realizat deja şi nu are rost să ni le mai propunem încă o dată şi sunt şi lucruri noi care au apărut într-un an şi jumătate „, a declarat Ponta.
Ce se poate întâmpla mai departe
Premierul a venit şi cu propriile explicaţii privind compromisul cu preşedintele, invocând votul din Parlament şi solicitările externe. “Nu e deloc pace. Aseară a fost doar un armistiţiu impus de două lucruri: de votul parlamentului şi de realitatea europeană. Partenerii noştri europeni şi din alianta nord-atlantică au nevoie de stabilitate. “, a susţinut Ponta.
O altă posibilă explicaţie a fost furnizată de preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, care a invocat, ieri, posibilitatea suspendării şefului statului dacă acesta refuza instalarea noilor miniştri. „Noi avem două instrumente: instrumentul soft – să putem comunica cu ambasadele, să putem informa omologii, preşedinţii parlamentelor europene; sau instrumentul hard – pe care nu vrem să-l folosim – supendarea preşedintelui”, a precizat Zgonea.
Dincolo de posibilele explicaţii ale compromisului, un semn de întrebare rămâne. CCR va judeca sâmbătă o contestaţie a PDL, potrivit căreia Guvernul Victor Ponta III ar trebui să se prezinte în faţa Parlamentului şi cu un nou program de guvernare. Dacă judecătorii CCR nu dau dreptate PDL, Ponta nu are nicio obligaţie juridică. Dacă însă, CCR va admite contestaţia PDL, nu este clar dacă documentul pe care Ponta îşi va angaja răspunderea poate fi echivalat cu un program de guvernare. Cu alte cuvinte, CCR poate da peste cap planurile lui Victor Ponta.
Programul politic care actualizează programul de guvernare a fost discutat în şedinţa de ieri a Guvernului. Victor Ponta îşi va angaja răspunderea pe acest program într-o şedinţa a Parlamentului care va avea loc marţea viitoare. În termen de trei zile de la angajarea răspunderii se poate depune o moţiune de cenzură.
Cu sau fără moţiune de cenzură
Deocamdată, nu este clar dacă va exista un asemenea demers. PDL a anunţat că va iniţia o moţiune de cenzură, dar democrat-liberalii nu pot realiza un asemenea demers. Ei au doar 57 de parlamentari, iar pentru depunerea unei moţiuni de cenzură sunt necesare 144 de semnături. PNL are 148 de parlamentari, suficienţi pentru depunerea unei moţiuni de cenzură. Liberalii nu au luat încă o decizie, afirmând că vor întâi să analizeze programul elaborat de Ponta. Chiar dacă Opoziţia ar depune o moţiune de cenzură, şansele de adoptare par reduse, în condiţiile în care Guvernul Ponta III a fost acceptat de Parlament cu 346 de voturi pentru şi 192 împotrivă.
Ce prevede Constituţia
Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.
Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată.
Dacă Guvernul nu a fost demis proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.
