Vicepreședintele CJ Hunedoara, Dorin Gligor, îi solicită premierului Victor Ponta, într-o scrisoare deschisă, ca o delegație guvernamentală să vină în județ pentru a discuta despre descentralizarea activităţii Complexului Energetic Hunedoara (CEH), precizând că luarea unei decizii în acest sens fără consultarea autorităților locale reprezintă „un grav abuz”, informează Mediafax.
„Consiliul Judeţean Hunedoara a luat act de intenţia Guvernului de a reorganiza Complexul Energetic Hunedoara în direcţia divizării, situaţie în care s-a făcut vorbire şi de implicarea în acest proces a administraţiei judeţene. În acest sens, solicităm, în regim de urgență, prezenţa unei delegaţii guvernamentale în judeţul Hunedoara cu care să putem discuta privitor la implicaţiile administraţiei judeţene despre care s-a făcut referire prin diferite surse, unele dintre ele venind chiar din zona sectorului energetic (…).Impactul noii viziuni organizatorice fiind unul fără precedent pentru sectorul economic al judeţului Hunedoara, Consiliul Judeţean Hunedoara are întreaga responsabilitate faţă de comunitatea din judeţ şi considerăm că luarea oricărei decizii de descentralizare a activităţii la Complexul Energetic Hunedoara fără consultarea autorităţilor locale reprezintă un grav abuz”, arată Gligor în scrisoarea deschisă trimisă premierului.
El mai precizează că orice decizie privind CEH „luată în pripă” s-ar putea solda „cu un cataclism social”.
Citește și: Ponta, despre sesizarea lui Tomac în cazul Şova: Orice gâgă ştie că Tăriceanu nu e şeful Senatului
„Ţineţi cont, domnule prim-ministru, că sunt în joc slujbele a peste 7.000 de oameni şi a familiilor lor, iar orice decizie luată în pripă, fără consultări şi punerea la punct a unor detalii esenţiale, se poate solda cu un cataclism social de care veţi fi pe deplin răspunzător”, se mai arată în scrisoarea deschisă.
Gligor își exprimă speranța că, pentru a preîntâmpina o astfel de „situaţie de criză, cu urmări dintre cele mai dramatice pentru hunedoreni”, dialogul cerut va avea loc în cel mai scurt timp.
„Îmi exprim, totodată, certitudinea că doar prin dialog vom putea concepe, împreună, un plan realist care să diminueze riscurile economice şi sociale inerente unei diviziuni de o asemenea importanţă în structura industrială a judeţului Hunedoara”, se mai arată în scrisoarea deschisă.
Şase lideri sindicali din conducerea Sindicatului Muntele din minerit au declanşat, vineri, greva foamei în curtea CEH Hunedoara din Petroşani, pentru a atrage atenţia asupra situaţiei grave care ar putea duce la închiderea minelor din Valea Jiului.
Potrivit președintelui Sindicatului Muntele, Petre Nica, șase lideri sindicali au declanșat greva foamei, vineri, în curtea Complexului Energetic Hunedoara (CEH) din Petroşani pentru a atrage atenția guvernanților asupra problemelor cu care se confruntă CEH și care ar putea duce la închiderea tuturor minelor din Valea Jiului, dar și a celor două termocentrale de la Paroșeni și Mintia.
„Șase lideri din conducerea Sindicatului Muntele au intrat în greva foamei, acțiunea având ca scop atragerea atenţiei asupra situaţiei deosebit de grave în care se află angajaţii CEH, dar şi asupra instabilităţii economice şi energetice pe care o poate provoca orice decizie guvernamentală care nu va fi fundamentată pe o analiză reală şi durabilă”, declara Petre Nica, preşedintele Sindicatului Muntele.
Acesta susținea că reprezentanţii Sindicatului Muntele fac, în acest fel, apel la Guvern să trateze cu responsabilitate şi seriozitate Complexul Energetic Hunedoara, structură energetică de siguranţă naţională.
„Atragem atenția asupra a patru probleme grave cu care se confruntă CEH. Prima este neacordarea ajutoarelor de stat de 167 de milioane de lei pentru achiziția de certificate de carbon, după ce Comisia Europeană a descoperit că, în perioada 2007-2011, termocentralele Mintia și Paroșeni au beneficiat de subvenție mascată a prețului pentru energia electrică. Practic, s-a vândut energie electrică la Hidroelectrica la un preț mai mare decât cel la care Hidroelectrica a vândut mai departe. Prejudiciul este de 26,5 milioane de lei, la care s-au adunat penalități și dobânzi. Pentru ca CEH să beneficieze de ajutor de stat trebuie să retuneze aproximativ 40 de milioane de lei înainte, sumă de care nu dispune. La București se încearcă găsirea unei soluții, însă timpul e scurt până în 30 aprilie”, declara Nica.
Potrivit liderului sindical, o a doua problemă este încercarea Guvernului de a separa activitatea energetică de cea mineră în cadrul CEH.
„Separea activității energetice de cea minieră ne-ar aduce din nou în anul 2012, iar singura soluție de supraviețuire pentru minele rămase deschise din Valea Jiului ar fi pentru trei ani prin intermediul programul de închidere a minelor și apoi gata. Termocentralele sunt și ele sub același risc de închidere. Spre exemplu, termocentrala Mintia e construită pentru a funcționa cu cărbune din Valea Jiului. Termocentrala Mintia are credite de peste 100 de milioane de euro, motiv pentru care nu mai poate contracta alte credite cu care să se retehnologizeze pentru alt cărbune”, mai spunea Petre Nica.
O a treia problemă semnalată de liderii Sindicatului Muntele, care a dus la declanșarea grevei foamei, este că producătorii de energie pe bază de cărbune concurează cu producătorii de energie subvenționată.
Citește și: Hunedoara: Şase persoane, audiate pentru tâlhărie
„Producătorii de energie pe bază de cărbune din România sunt obligați să concureze pe piața de energie cu producătorii de energie regenerabilă subvenționați de cetățenii țării cu sute de milioane de euro pe an. Se știe că în facturile de energie electrică sunt trecute sumele cu care fiecare cetățean al României subvenționează energia regenerabilă. Mai mult, noi, producătorii de energie pe bază de cărbune, stăm în piața concurențială cu alți producători din domeniul hidro, nuclear sau pe gaz, care din punct de vedere tehnologic pot produce energie la preț mai mic. Noi asigurăm securitatea sistemului energetic naţional și cu toate acestea suntem obligați să vindem energie electrică în pierdere”, mai declara Nica.
Acesta reclama lipsa de reactie a statului față de deciziile luate de conducerile numite politic la CEH.
Potrivit acestuia, cei șase lideri sindicali vor rămâne în greva foamei timp de 24 de ore pentru a atrage atenția asupra situației, singura soluție care ar duce la renunțarea la acestă formă de protest în acest interval ar fi găsirea unei soluții în urma unei discuții între conducerea CEH și Guvern.
Comisia Europeană (CE) a aprobat temporar un ajutor în valoare de circa 38 milioane de euro pentru salvarea Complexului Energetic Hunedoara, deţinut de Ministerul Energiei.
„Comisia Europeană a ajuns la concluzia că ajutorul de salvare temporar în valoare de 167 de milioane de lei (aproximativ 37,7 milioane de euro) care urmează să fie acordat de autoritățile române Complexului Energetic Hunedoara, producătorul de energie electrică și termică deținut de stat din România, este conform cu normele UE privind ajutoarele de stat. Comisia a constatat, în special, că ajutorul a fost limitat la suma necesară pentru a-i permite CE Hunedoara să își desfășure în continuare activitățile de exploatare a centralelor sale electrice în următoarele șase luni”, potrivit unui anunț al CE din 21 aprilie.
Guvernul va acorda complexului energetic împrumuturi pe termen scurt care să îi permită să își plătească creditorii și să își mențină activitățile de exploatare până când va fi în măsură să prezinte un plan de restructurare.
La sfârșitul celor șase luni, producătorul de cărbune și electricitate va rambursa ajutorul sau România va notifica un plan de restructurare, care va stabili măsurile de asigurare a viabilității pe termen lung a companiei.
Ca urmare a pierderilor înregistrate în 2013 și în 2014, Complexul Energetic Hunedoara se confruntă cu probleme grave de lichiditate, mai arăta CE.
Complexul Energetic Hunedoara, cu sediul la Petroșani, județul Hunedoara, deține o cotă de piață de aproximativ 5% din producția de energie electrică din România și are aproximativ 6.500 de angajați.
