USL aobţinut aproximativ 60% din votul politic la alegerile de duminică, dar, potrivit proiecţiilor realizate de Institutul pentru Politici Publice, confirmate şi de secretarul general al USL, Liviu Dragnea, va obţine aproximativ 66% din mandatele de parlamentar, majoritatea absolută necesară pentru modificarea Constituţiei. De partea cealaltă, ARD, deşi se apropie de 17% din voturi, nu va avea mai mult de 14% din parlamentari.
Potrivit datelor Biroului Electoral Central, după numărarea voturilor din 95,83% din secţii de votare, USL a câştigat 58,61% din voturile pentru Camera Deputaţilor şi 60,08% la Senat, ARD având 16,58% la Cameră şi 16,79% la Senat. Partidul Popular-Dan Diaconescu a obţinut la nivel naţional 13,82% din voturi la Camera Deputaţilor şi 14,46% la Senat, iar UDMR, ultima formaţiune care a reuşit să treacă – la limită – pragul electoral de 5%, a obţinut 5,21% la Cameră şi 5,31% la Senat.
Dacă s-ar fi votat pe liste, ca în 2004, aceste patru formaţiuni şi-ar fi împărţit, proporţional, voturile rămase de la partidele care nu au intrat în Parlament şi USL ar fi avut în jur de 62% din numărul de parlamentari, imens, dar insuficient pentru a modifica singură Constituţia.
Dacă s-ar fi votat după sistemul uninominal pur, în care câştigătorul ia tot şi primul clasat este declarat câştigător indiferent dacă a obţinut 50% + un vot, atunci am fi avut un Parlament format în proporţie de 95% din USL, UDMR, care şi-au câştigat mandatele în judeţele maghiare, grupul minorităţilor naţionale şi Eugen Tomac de la PDL, singurul candidat ARD care a reuşit să-şi câştige colegiul din diaspora cu 78% din voturi.
Citeşte şi USL rămâne fără opoziţie
Sistemul actual de vot mixt, uninominal şi proporţional, are la bază un algoritm extrem de complicat ce presupune, pe lângă redistribuiri, dublarea mandatelor câştigătorilor şi uneori chiar dublarea mandatului celui care a ieşit pe locul al doilea. Din acest motiv distribuţia mandatelor se realizează în mai multe etape. Deşi s-a candidat în 452 de colegii uninominale, se atribuie mandate şi celor ieşiţi pe locul al doilea sau al treilea, printr-un sistem proporţional care ia în calcul numărul de voturi (nu procentele) primite într-un colegiu de candidatul unui partid care a trecut pragul parlamentar. Chiar şi după această etapă, este posibil ca după adunarea la nivel naţional a tuturor „resturilor” de voturi din ţară să avem deputaţi sau senatori cu un număr mic de voturi care ajung în Parlament sau un număr de doi, trei sau chiar patru aleşi într-un colegiu. În această situaţie se află toţi candidaţii ARD, cu excepţia lui Tomac, şi toţi candidaţii PP-DD. Jocul redistribuirilor şi „dublării” mandatelor face ca, de pildă, Elena Udrea (clasată pe locul al doilea în colegiul ei, cu aproximativ 40%) să fie sigură de mandatul de parlamentar, iar alţii, precum Mihai Răzvan Ungureanu, cu 33,6% (faţă de 45,9% cât are contracandidatul său, Ovidiu Maria) să tremure pentru viitorul mandatului. Vasile Blaga, cu 24, 73% în colegiul său are şanse minime. Explicaţia constă în faptul că Elena Udrea singură a obţinut, în Neamţ, mai multe voturi pentru ARD decât voturile necesare pentru alocarea unui mandat către ARD în această circumscripţie şi atunci are mandatul asigurat, în vreme ce la Arad, unde sunt mai mulţi candidaţi ARD cu scoruri relativ apropiate, MRU trebuie să aştepte jocul rezultatelor.
Citeşte şi REZULTATE ALEGERI PARLAMENTARE 2012. Vezi LISTA NOILOR PARLAMENTARI din fiecare judeţ
Acest sistem complicat – care a fost denunţat în 2008 de PDL şi Traian Băsescu – asigură prezenţa PDL în Parlament şi salvează, practic, acest partid de la dispariţia de pe scena politică. Această salvare vine însă cu un preţ. Numărul parlamentarilor va creşte cu 80, ducând numărul total, cu tot cu cele 18 mandate rezervate minorităţilor, la 550, o creştere cu aproape 100 de mandate. Această creştere va fi reflectată şi în distribuţia procentuală a mandatelor în Parlament.
Adrian Moraru, directorul adjunct al Institutului pentru Politici Publice, ne-a pus la dispoziţie o proiecţie realizată de IPP privind împărţirea mandatelor în viitorul Parlament. Astfel, USL va obţine 364 de mandate (PSD-192, PNL-141, PC-19, UNPR-12), ARD-77 de mandate, PP-DD-63, UDMR-28 şi minorităţile 18. Cifrele au fost confirmate ieri de Liviu Dragnea, secretarul general al USL. Acest lucru înseamnă că USL îşi asigură majoritatea absolută de 66% din mandate necesară modificării Constituţiei, ARD obţine, în realitate, numai 14% din mandate (un rezultat dezastruos) iar PP-DD, 11%. Potrivit lui Moraru, acestea sunt cele 25% pe care contează opoziţia în viitorul Parlament, având în vedere „deschiderea” liderilor USL către UDMR şi faptul că minorităţile votează în mod tradiţional cu Puterea. Dacă luăm însă în considerare şi migraţia politică, atunci, soarta opoziţiei în viitorii patru ani se anunţă dramatică.
Citeşte şi Opoziţia îşi caută vinovaţii după dezastrul de la alegeri
