Partidul Liberal Radical (PLR) elveţian apreciază că libera circulaţie este un „succes”, dar cere o politică mai restrictivă faţă de imigranţii din afara UE, susţinând, totodată, menţinerea politicii cotelor pentru România şi Bulgaria până în 2016, relatează Le Temps în ediţia electronică, potrivit Mediafax.
Liberalii radicali doresc să opună abordării critice a UDC (Uniunea Democratică de Centru, dreapta) cu privire la zona Schengen şi libera circulaţie a persoanelor o strategie „pragmatică” în domeniul migraţiei. Partidul va dezbate această strategie la 12 februarie, la Zurich, în următoarea sa adunare.
În opinia PLR, nu este de luat în calcul o modificare a acordurilor bilaterale. Libera circulaţie a persoanelor a permis Elveţiei să „beneficieze de un număr suficient de ingineri, infirmieri sau medici”, apreciază formaţiunea. „Este un succes, iar acest lucru nu a provocat o plafonare a salariului şi nici o creştere a şomajului”, a declarat vicepreşedintele partidului, Markus Hutter.
Dar experienţa arată că sunt necesare unele „corecţii”, mai ales pentru reglementarea muncii străinilor independenţi. În opinia lui Hutter, permisul de şedere ar trebui atribuit mai degrabă pentru o perioadă de un an, şi nu de cinci ani, cu excepţia situaţiei în care este vorba de un contract de muncă şi de o perioadă de probă. Asemenea documente nu trebuie, în niciun caz, să fie eliberate muncitorilor sezonieri, a subliniat el.
Pe de altă parte, politica acordării de cote pentru România şi Bulgaria trebuie continuată până în 2016, a declarat Hutter. De asemenea, în opinia sa, este necesară crearea unui dispozitiv cu scopul de a semnala cazurile de şomaj şi sancţionarea abuzurilor. Vicepreşedintele PLR a dat asigurări că aceste modificări nu încalcă acordul bilateral, dar admite că ele vor „declanşa discuţii”.
În privinţa migranţilor din afara Uniunii Europene (UE), PLR afirmă că există „probleme subiacente”. În Elveţia vin anual câteva zeci de mii de străini, dintre care 20.000, potrivit estimărilor partidului, provin din afara Uniunii. Dar numai 3.000 dintre ei răspund nevoilor întreprinderilor elveţiene, a apreciat consilierul naţional Philipp Muller. Legislaţia anterioară a permis reîntregirea familiei care, în timp, a devenit „problematică”. Din acest motiv, partidul solicită o limitare a acesteia, dar şi a dreptului de a se stabili în Elveţia.
