» Cel mai mare si mai complex scrutin transnational din istorie s-a incheiat ieri seara, dupa ce alegerile pentru Parlamentul European incepusera inca de joi in cateva dintre tarile Uniunii.
» In Marea Britanie si Olanda alegerile s-au tinut joi, alte tari continuand vineri si sambata. In majoritatea tarilor din UE, 19 la numar, alegerile au avut loc ieri, duminica.
» De-a lungul a patru zile, 375 de milioane de alegatori europeni au avut posibilitatea de a vota pentru alegerea celor 736 de deputati in Parlamentul European.
» Prima sesiune a noului Parlament va avea loc la jumatatea lunii iulie la Strasbourg, cand deputatii vor alege, la randul lor, presedintele Parlamentului.
A fost pentru prima oara cand toate cele 27 de tari ale Uniunii si-au ales deputatii europeni in acelasi timp. Cu toate astea, dupa cum au aratat-o sondajele realizate duminica, in cursul dupa-amiezii, participarea pare a fi fost, asa cum se anticipase, redusa. Slaba participare, combinata cu sondajele din tarile in care votul se incheiase deja, indica duminica, inainte de inchiderea birourilor de vot, rezultate care par a favoriza partidele de dreapta, in primul rand, conservatorii reuniti in conglomeratul Partidul Popular European (PPE, din care face parte PDL-ul romanesc), dar si factiunea liberala (in care PNL este membru), precum si o serie de partide de extrema dreapta, cum este Partidul Libertatii din Olanda.
Teoretic, se crede ca PPE ar putea ramane principala grupare politica din Parlamentul European, urmata de gruparea socialista. La prima vedere, asta ar reproduce in mare compozitia actuala a Parlamentului, dar intentiile de vot anuntau, in acelasi timp, o mare fragmentare a votului. Atat PPE, cat si socialistii par a fi pierdut o parte din voturi in favoarea ecologistilor, a euroscepticilor, a extremei drepte si a radicalilor de stanga.
Europa, absenta din temele campaniei
De-a lungul campaniei care a precedat alegerile, multe guverne s-au aratat ingrijorate de rezultatul acestora, in conditiile in care sondajele preziceau un solid progres al partidelor extremiste si radicale. Aici insa vina le-ar reveni mai degraba guvernelor decat Parlamentului, in masura in care a devenit o obisnuinta pentru guvernele aflate in dificultate sa dea vina pe institutiile europene si pe birocratia de la Bruxelles. Asa se explica paradoxul acestor alegeri europene, primele la care au participat simultan toate cele 27 de tari, si anume ca in timpul campaniei electorale temele cu adevarat europene au fost aproape absente. Partidele, in special cele aflate la guvernare, s-au aratat foarte prudente, pana la a face ca miza alegerilor sa nu mai fie clara pentru cetateni.
Absenteismul
Multe sondaje, in majoritatea tarilor, au indicat ca participarea la vot va fi sub 50%. Dupa ce multe guverne au aruncat asupra UE responsabilitatea proastei gestiuni a crizei economice, multi alegatori nu s-au prezentat la vot, convinsi ca Europa a facut prea putin si prea tarziu pentru a pune capat crizei. Altii nu s-au ostenit sa voteze dupa ce au considerat ca nu inteleg nimic din functionarea institutiilor europene si ca sistemul e opac, rezervat unor elite, atitudine care a fost incurajata de campania partidelor populiste si antieuropene, cum este partidul Libertas al milionarului irlandez Declan Ganley. In mai multe tari, cum s-a vazut inca de joi in Olanda si Marea Britanie, alegatorii s-au folosit de alegerile europene nu pentru a-si exprima atitudinea fata de UE, ci pentru a-si pedepsi electoral guvernele actuale, cazul cel mai revelator fiind cel al Marii Britanii, unde, in urma dezvaluirilor recente privind cheltuielile parlamentarilor si dupa ce o parte a ministrilor laburisti au fost fortati sa demisioneze, laburistii ar putea cadea pe locul trei, ori chiar patru, in alegerile europene.
Tot asa, in Olanda, Partidul Libertatii, formatiunea de extrema dreapta a lui Geert Wilders, politicianul antimusulman care compara Coranul cu Mein Kampf a lui Hitler, a iesit pe locul 2, cu patru deputati, din 25 cati ii revin Olandei, cu un singur loc mai putin decat partidul de centru-dreapta aflat la putere. Alegerile au fost, de asemenea, un test pentru coalitia aflata la putere in Germania, unde la toamna vor avea loc alegeri generale, precum si pentru coalitia din Italia, unde populistul premier Silvio Berlusconi e prins intr-o noua serie de scandaluri in urma unor acuzatii de abuz de putere si relatii sexuale cu minore. De asta data, acuzatiile sunt atat de serioase incat pentru prima oara Berlusconi a fost criticat de Vatican, ba chiar si de catre unele voci din propria tabara politica.
Miza politica a alegerilor
Desi alegerile nu au fost luate in seama de o buna parte a cetatenilor europeni, rezultatul lor are o foarte mare importanta pentru functionarea viitoare a UE. Pentru a da un singur exemplu: rezultatul alegerilor in Islanda si Marea Britanie va fi determinant in primul rand pentru a vedea daca Tratatul de la Lisabona va putea fi in cele din urma ratificat si de Irlanda (irlandezii o vor face prin referendum, la toamna, dupa ce anul trecut, intr-un alt referendum, au respins ratificarea tratatului). Tratatul de la Lisabona acorda puteri sporite Parlamentului, faciliteaza luarea deciziilor si creeaza un post de presedinte al UE. Intrarea in vigoare a acestui tratat depinde insa de referendumul din Irlanda, dar atitudinea irlandezilor va fi in mod cert influentata de rezultatul actualelor alegeri europene atat in Irlanda, cat si in Marea Britanie.
La reuniunea sefilor de stat si de guvern ai UE, care va avea loc luna aceasta la Bruxelles, Irlanda va cauta, in perspectiva referendumului, sa obtina o serie de clauze speciale (garantarea neutralitatii sale militare, concesiuni fiscale si in materie de legislatie sociala, precum si promisiunea ferma ca va putea sa aiba in continuare un comisar european, chiar in cazul in care numarul comisarilor va fi redus), clauze speciale fara de care irlandezii ar putea respinge din nou tratatul in referendumul de la toamna. La fel de important va fi rezultatul alegerilor in Marea Britanie. Daca intr-adevar se confirma dezastrul care ameninta guvernul laburist al lui Gordon Brown si se ajunge la o demisie a guvernului britanic, atunci exista riscul ca liderul conservator David Cameron, in cazul in care ar ajunge la putere, sa-si puna in aplicare intentia anuntata de a organiza un referendum in chestiunea Tratatului de la Lisabona.
In interiorul Partidului Laburist a inceput o adevarata revolta impotriva premierului Gordon Brown, care e acuzat ca ar fi partial de vina nu doar pentru faptul ca partidul a pierdut foarte mult teren in favoarea conservatorilor, dar si pentru ca, in premiera, o formatiune politica britanica de tip fascist, Partidul National Britanic (BNP), ar putea intra in Parlamentul European.
Fragmentarea Parlamentului
Fragmentarea Parlamentului European, precum si incertitudinea in legatura cu viitorul Tratatului de la Lisabona complica in acelasi timp numirea viitorilor comisari europeni, in primul rand, a presedintelui Comisiei, Jose Manuel Barroso. Acesta este un conservator si, desi pana acum a primit sprijinul public al unor lideri socialisti, cum e britanicul Gordon Brown, alti socialisti au lasat deja de inteles ca ar dori sa sprijine un candidat provenit din grupul lor politic. Totul va depinde de compozitia politica a viitorului Parlament. Factiunea conservatoare PPE, chiar daca va reiesi din nou ca principala formatiune politica, s-ar putea disloca daca grupul va fi parasit de conservatorii britanici si de cei cehi pentru a forma o formatiune eurosceptica (probabil impreuna cu partidul polonez de dreapta al gemenilor Kaczynski).
Asta ar face de indata ca socialistii sa devina principalul grup din Parlamentul European, in conditiile in care majoritatea tarilor de pe continent sunt conduse de formatiuni de dreapta sau centru-dreapta. In aceasta dimineata, rezultatele finale ar trebui deja sa fie cunoscute, ceea ce va permite schitarea unui inceput de raspuns la intrebarea: "Se indreapta oare Europa, in formula sa actuala, spre un plus de democratie sau va ramane o structura amorfa, cu institutii atat de complexe incat abia pot functiona si cu un deficit de birocratie mascat prin eurocratie?".
» 6% din bulgari accepta cumpararea de voturi
Pentru 6% din bulgari, cumpararea de voturi este un fenomen normal, care nu ar trebui sanctionat. Acestia sustin ca ar accepta bani in schimbul votului lor. Alti 15% marturisesc ca si-ar da votul in anumite conditii, potrivit unui sondaj realizat de Institutul "Societate Deschisa" din Bulgaria, in luna mai. Sondajul a mai scos la iveala ca 10% din cetatenii bulgari ar accepta bani in schimbul votului lor, insa ar vota dupa preferinte, 5% ar accepta bani, insa nu ar vota, iar 65% sustin ca nu si-ar vinde votul. La intrebarea care ar trebui sa fie sanctiunile impotriva acestui fenomen, 26% au raspuns ca nu exista o masura ce i-ar putea opri, pentru 25% masura ideala ar fi o sanctiune financiara, pentru 13%, privarea de libertate, iar 10% s-au pronuntat pentru munca in folosul comunitatii.
» Cehii s-au batut cu oua in campanie
Pe 13 mai, in mica localitate medievala Kolin din Boemia, un tanar in varsta de 26 de ani, Lukas Botka, i-a tinut calea la un miting electoral liderului social-democratilor, Jiri Paroubek, cu un singur scop: sa-l loveasca cu oua. Repede, prin suprindere, si cu ajutorul unui prieten, tanarul l-a improscat pe candidat cu oua si sos de tomate. Incurajat de succesul sau, Lukas a infiintat o grupare pe Facebook pentru a promova acest tip de proteste. In doar doua saptamani, peste 45.000 de persoane s-au alaturat pe internet "cruciadei" impotriva lui Paroubek, acuzat ca nu respecta social-democratia. Mai multe mitinguri ale social-democratilor s-au terminat cu aruncare de oua, dar saptamana trecuta, la Praga, protestul a devenit atat de violent incat Lukas neaga acum ca i-ar fi incurajat pe militantii lui sa comita excese la o actiune care se dorea "simbolica". Prin urmare, el a depus a doua zi in fata primariei din Kolin mai multe oua intacte pentru a arata ca a sosit momentul sa se renunte la "arma galbenusului" si sa se recurga la cea a buletinului de vot.
» Blonda din Ungaria
Krisztina Morvai, noua fata a extremei drepte din Ungaria, este tipul de femeie pe care orice partid si l-ar dori in randurile sale. Morvai, primul nume pe lista pentru europarlamentare a partidului Jobbik din Ungaria, cu o platforma antisemita si antiromi, este o blonda atractiva, cu un trecut de militanta feminista, care imbina o cariera in avocatura cu cresterea celor trei copii. Profesor de drept la Universitatea din Budapesta, Morvai este specializata in drepturile omului, autoare a unei carti respectate despre violenta domestica si castigatoarea premiului "Freddie Mercury", acordat de Crucea Rosie pentru eforturile sale in privinta constientizarii pericolului HIV. Asocierea ei cu Jobbik este inexplicabila pentru multi, mai cu seama ca acest partid are propria sa militie de strada, "Garda Ungara", o forta paramilitara care-si propune sa previna infractiunile romilor.
