Pentru şefia UDMR luptă trei candidaţi: Kelemen, Eckstein-Kovacs şi Olosz. În funcţie de câştigător, actuala structură a formaţiunii maghiarilor din România s-ar putea transforma radical.
Congresul UDMR de la Oradea este cel mai important din ultimul deceniu. Pentru prima oară, vicepremierul Bela Marko va lipsi din cursa pentru fotoliul de preşedinte, revendicat acum de ministrul Culturii, Hunor Kelemen, consilierul prezidenţial pentru minorităţile naţionale, Peter Eckstein-Kovacs, şi liderul grupului parlamentar al UDMR din Camera Deputaţilor, Gergely Olosz.
Însă miza confruntării merge dincolo de cea a primei poziţii în Uniune şi atinge inclusiv viitorul politic al comunităţii maghiare. Cei 550 de delegaţi vor avea de ales între transformarea UDMR într-un partid politic propriu-zis, idee promovată de ministrul Kelemen, şi păstrarea caracterului de uniune culturală, abordarea propusă de Eckstein-Kovacs. În acest context, adepţii pastorului calvin Laszlo Tökes, agreat de FIDESZ, aşteaptă deznodământul confruntării interne din UDMR, înainte de a decide dacă vor crea sau nu un Partid Popular al Maghiarilor
Ardeleni.
Kelemen, „Moştenitorul”
În prezent, cel mai bine plasat în cursa pentru şefie pare să fie ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Hunor Kelemen. El este considerat moştenitorul politic al vicepremierului Marko. Practic, Hunor Kelemen a propus un plan de reorganizare a UDMR, care i-ar permite să sporească în mod consistent numărul de locuri din conducerea Uniunii. Obiectivul declarat ar fi democratizarea procesului de decizie. În realitate, aceasta reprezintă şi o portiţă pentru recompensarea, ulterior, a susţinătorilor. Într-o atare ipoteză, Marko Bela ar putea să îşi conserve o doză mare de influenţă în UDMR. El ar urma să îşi păstreze inclusiv un cabinet propriu în cadrul Uniunii. De asemenea, singurul reprezentant al „gărzii vechi”, care ar fi putut să îi conteste autoritatea lui Hunor Kelemen, este vorba de ministrul Mediului, Laszlo Borbely, va deveni vicepreşedinte politic. El ar avea atribuţiile unui prim-vicepreşedinte dintr-un partid „clasic”. De asemenea, actualul Prezidiu Executiv al UDMR ar urma să devină un Secretariat General, organism a cărui conducere i-ar putea reveni fostului preşedinte executiv al UDMR, Csaba Takacs. În acest context, Hunor Kelemen îşi asigură sprijinul tuturor „greilor” din jurul lui Bela Marko, al birocraţilor din UDMR, precum şi pe al celor mai mulţi preşedinţi de filiale.
Eckstein-Kovacs, „Rebelul”
Principalul contracandidat al lui Hunor Kelemen este consilierul prezidenţial pentru minorităţile naţionale, Peter Eckstein-Kovacs. El este sprijinit de trei dintre cele opt platforme ideologice din UDMR, dar şi de o serie de organizaţii judeţene, precum cea de la Cluj, una dintre cele mai influente. Peter Eckstein-Kovacs mizează şi pe voturile nemulţumiţilor din celelalte organizaţii teritoriale ale UDMR, care ar putea produce o serie de schimbări locale după Congres, dar şi pe sprijinul radicalilor care au mai rămas în Uniune. Aceasta, pentru că el a întins o ramură de măslin grupării lui Laszlo Tökes. „Sunt în relaţii de prietenie şi de încredere reciprocă cu liderii mişcării domnului Tökes. În fond, cu domnii Tibor Toro, Zsolt Szilagyi am fost colegi în Parlament”, declară Peter Eckstein-Kovacs.
Cel de-al treilea candidat, Gergely Olosz, îşi va juca, probabil, cartea în turul al doilea al alegerilor interne, când îşi va negocia poziţia cu cei doi candidaţi principali. El mizează pe o parte a voturilor secuilor şi pe o parte a membrilor grupului parlamentar al UDMR.
