Sa spunem ca in colegiul "S" in care votati dumneavoastra aveti de ales intre trei candidati pentru Senat, X, Y si Z. In cazul in care candidatul dvs. preferat, sa spunem Z, reuseste sa castige 50% plus 1 din voturile din colegiul uninominal respectiv, el va deveni fericitul castigator al unui mandat de senator. In acest fel, partidul care va avea cei mai multi candidati castigatori va capata cea mai mare legitimitate electorala. Iar ascesti candidati victoriosi "dintr-o lovitura" isi vor intari substantial influenta in partidele lor.
Analistii spun insa ca vor fi foarte putine situatiile in care un candidat va reusi sa convinga un numar atat de mare de alegatori incat sa intre in Parlament numai prin propriile puteri. Ce se intampla, asadar, daca nici unul dintre candidatii X, Y, Z din colegiul dumneavoastra, S, nu castiga 50%±1 din voturi? Noua lege electorala nu prevede un al doilea tur de scrutin. Exista insa mai multe etape de distribuire a mandatelor.
Dintre aceste etape, numai prima, cea care ii priveste pe castigatorii "dintr-o lovitura" (cei care reusesc sa obtina 50%±1 din colegiile lor), tine de votul uninominal propriu-zis. Daca noul sistem electoral s-ar fi redus la aceasta etapa, am fi avut un scrutin uninominal majoritar, asa cum au in formule diferite Statele Unite, Marea Britanie sau Franta. Dar sistemul electoral romanesc este unul mixt, astfel ca, dupa ce se impart mandatele obtinute, candidatii de 50%±1, urmeaza doua etape ale impartirii mandatelor, caracteristice votului pe lista (asa-numitul vot proportional).
Ce se intampla deci cu votul dat lui Sorin Minea, adversarul PD-L al premierului Tariceanu in colegiul D4 din judetul Ilfov daca nici unul dintre cei doi nu obtine mult ravnitele 50% plus 1 din voturi? Intra in Parlament si cei care pierd in etapa votului uninominal propriu-zis, adica cei care au obtinut 20%, 30% din voturile din colegiul lor?
Da. In etapa a doua a impartirii mandatelor de parlamentar, aceste voturi sunt adunate de Birourile Electorale Judetene si reimpartite partidelor din care fac parte candidatii. Din acest moment pana in secunda in care vor fi cunoscute numele politicienilor vor intra in Parlament se aplica formule matematice care s-au folosit si la alegerile precedente, pentru ca reintra in discutie lista de candidati si votul pentru partid.
Diferenta este ca ierarhizarea pe lista nu va fi facuta de sefii de partide, ci de numarul de voturi pe care l-a obtinut fiecare candidat, iar lista cuprinde candidatii din toate partidele, in functie de rezultatele lor electorale.
Redistribuirea voturilor se face in etapa a doua in favoarea candidatilor care au obtinut cele mai multe voturi la nivel judetean. Apare astfel un esalon doi de candidati castigatori, in sensul ca partidele parlamentare isi mai completeaza achizitia de mandate. Reimpartirea la nivel judetean da insa cu rest si in privinta numarului de mandate, si in privinta numarului de voturi valabil exprimate, asa ca se va face o a doua redistribuire a voturilor, de aceasta data, la nivel national. Este a treia etapa si ultima.
Aceste voturi ajung la candidatii inca necastigatori in etapele precedente, dar din nou in ordinea numarului de voturi pe care l-au obtinut. Cand si aceasta etapa s-a incheiat, se afla cine sunt de fapt castigatorii.
Daca am marca virtual un vot dat unui candidat care nu a castigat 50% plus 1 din voturile din colegiul sau, dar care a fost dat unui partid parlamentar, atunci votul respectiv se va regasi cu siguranta in dreptul partidului din care face parte acesta.
