Într-un interviu de o oră, ministrul Energiei, Toma Petcu, a reușit „performanța“ să greșească în orice subiect atins, de la energia nucleară, până la cărbune și uraniu, arătând cât de puțin stăpânește acest domeniu strategic.
Discursul ministrului Energiei este departe de standardele unui specialist în domeniu. Un interviu acordat recent site-ului DC News a scos în evidență cât de puțin stăpânește cunoștințele minime, deși a repetat că are ambiții regionale pentru companiile gestionate. „România liberă“ a ascultat integral declarațiile ministrului și a selectat cele mai flagrante greșeli.
În primul rând, pare a confunda distribuția cu furnizarea. „Se simte nevoia de investiţii în domeniul furnizării și aici putem vedea evenimentele meteo pe care le-am avut astă-iarnă, dar și luna trecută, când condiţiile meteo deosebite au creat probleme pe partea de furnizare și au scos în evidenţă că nu s-au făcut investiţii în acest sens“, a afirmat ministrul, în interviul menționat.
Corect era să se refere la rețeaua de distribuție, fiindcă acolo au fost probleme, iar furnizarea nu implică decât vânzarea de energie. Apoi, ministrul a devoalat public faptul că Electrica, societate listată, unde statul deține pachetul de control, negociază pentru cumpărarea acțiunilor CEZ Bulgaria. Cum era firesc, fiind vorba de negocieri în curs, reprezentanții Electrica nu au dorit să comenteze afirmațiile ministrului.
Transelectrica face un inel de „400 kW“
De asemenea, demnitarul a declarat că Hidroelectrica, cel mai profitabil producător de electricitate al statului, va lista un pachet de 10% din acțiuni, deși informația anterioară era că pachetul va fi de 15%. Ulterior, biroul de comunicare al ministerului a corectat declarația. De asemenea, referindu-se la finalizarea inelului de 400 kV de către Transelectrica, operatorul rețelei de transport al energiei electrice, Petcu a declarat: „colegii de la Transelectrica au proiecte și finanţări multianuale pentru realizarea inelului de 400 MW“.
Cât va investi statul în reactoarele 3 și 4?
O altă afirmație care a provocat nedumerire este aceea că finalizarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă va costa 2 miliarde de euro. „În principiu, pentru reactoarele 3 și 4 ne trebuie undeva la două miliarde de euro. Este o investiţie destul de importantă“, a susţinut Toma Petcu. Asta în condițiile în care ultima evaluare era de circa 7 miliarde de euro.
Într-un alt interviu pentru site-ul wall-street.ro, realizat o zi mai târziu, ministrul Energiei a încercat să corecteze și această informație. Astfel, el a declarat că investiția totală la cele două reactoare „ar fi de 5 miliarde de euro, din care statul român trebuie să suporte 3 miliarde. Apa grea depozitată la Drobeta-Turnu Severin și infrastructura deja existentă pentru cele două reactoare înseamnă aproximativ un miliard de euro, pentru restul de bani urmând să fie găsită o variantă, fie prin garantarea unui împrumut de către stat, fie prin finanțare directă“, a rectificat Toma Petcu.
Dacă informația sa ar fi corectă, ar însemna ca statul să contribuie la proiect cu mai mulți bani decât investitorul cu care negociază, China General Nuclear Power Corporation (CGN), deși chinezii vor avea pachetul majoritar de acțiuni în compania mixtă de proiect.
De asemenea, ministrul a mai spus că negocierile cu CGN implică și partea de construcție, iar tehnologia de la Cernavodă, CANDU 6, va fi folosită de chinezi și în Marea Britanie, potrivit „informațiilor neoficiale“ de care dispune. „În mod sigur în acest parteneriat cu chinezii inclusiv partea de construcţie intră în negociere, pentru că sunt cei care construiesc și dezvoltă inclusiv în Marea Britanie“, a afirmat Petcu. În realitate, englezii vor folosi altă tehnologie.
În plus, într-o conferință organizată de InvesTenergy, reporterul „RL“ a întrebat-o pe Daniela Lulache, directorul general al Nuclearelectrica, dacă prețul de 5 miliarde euro e ultima variantă și dacă statul va prelua majoritatea în proiect. „Valoarea exactă a proiectului nu o putem ști la acest moment. Studiul de fezabilitate realizat în urmă cu câțiva ani arăta că ar fi circa 6 miliarde de euro. În acest proiect, statul român și Nuclearelectrica vor avea o poziție minoritară“, a precizat Lulache.
Canadienii și „otoxidul“
În interviul pentru site-ul DC News, ministrul a criticat și faptul că Nuclearelectrica a ajuns să cumpere uraniu de la firma canadiană Cameco. Deși a încercat să arate că stăpânește informații despre piața globală a uraniului, Toma Petcu iar a gafat: „Compania care furnizează este canadiană, uraniul se produce undeva din zona Azerbaidjan, Turkmenistan“. Corect era Kazakhstan, de altfel una dintre țările cele mai bogate din lume în resurse de uraniu. Ministrul Energiei nu stăpânește bine nici termenii tehnici, spunând în repetate rânduri „otoxid“ de uraniu, în loc de „octoxid“.
PENIBIL. Ironizat și în presa locală
Greșelile ministrului au fost remarcate și în presa locală. „Ministrul Energiei, Toma Petcu, pare pe din afara problemelor ministerului pe care îl conduce. Dovadă stă faptul că șeful de pe Energie nici nu știe care sunt exact minele din cadrul Complexului Energetic Hunedoara pe care le va închide. Toma Petcu, ministrul Energiei, a afirmat că se închid minele Livezeni și Lupeni. Ambele încep cu «L», precum și cea de la Lonea, mina inclusă pe programul de închidere alături de cea de la Lupeni.
Poate că afirmația șefului de la Energie are și ea un sâmbure de adevăr. Oricum, fără un plan coerent de continuare a activității, se vor închide și minele Livezeni și Vulcan, cu sau fără notificare și accept de la Comisia Europeană“, a scris Gazeta de Dimineață, într-un articol intitulat „Domnule ministru al Energiei, și Livezeni și Lupeni încep cu litera «L». Căutați dumneavoastră diferența între ele“.
AMATOR. Un CV agramat de ministru
Toma Petcu (38 de ani) este vicepreședinte ALDE, partid aflat în coaliția de guvernare, și deputat de Giurgiu. El s-a remarcat încă de la învestirea în funcția de ministru prin faptul că CV-ul postat pe site-ul Camerei Deputaților era plin de greșeli gramaticale. De pildă, la capitolul „Competențe și aptitudini organizatorice“, a scris că poate asigura „managementul oricărui compartiment din cadrul unei compani (sic!) cu excepția celui economic“.
A scris, de asemenea, că are „pregătire militară și de autoapărare, dobţndite ăn cadru Școli Superioare a Jandarmeriei Române de la unitate Roșu“. După ce presa a semnalat gravele erori, CV-ul a fost înlocuit, iar Petcu a spus că nu el l-a scris. Pe de altă parte, și în interviu are exprimare deficitară, de tipul „să trimeată“, „măsurile care le luăm“, „primului-ministru“ și lista continuă.
