Senatorii au adoptat tacit legea care oferă subvenţii şi de 100.000 de euro agricultorilor care cultivă plante energetice, precum rapiţa, salcia sau stuful. Astfel de culturi pot înlocui încălzirea cu motorină, gaz sau lemne, reducând considerabil costurile. Propunerea legislativă urmează să fie dezbătută şi votată de deputaţi.
Senatorii ar fi trebuit să dea un vot pentru această iniţiativă legislativă până pe 28 septembrie. Cum la ultimele şedinţe plenul nu s-a putut întruni din lipsă de cvorum, propunerea nu a fost supusă la vot în termenul prevăzut, dar se consideră adoptată tacit şi îşi îşi urmează cursul: dezbaterea şi votul deputaţilor, care au ultimul cuvânt.
Potrivit propunerii legislative, înaintată de deputaţii UDMR Antal Istvan si Kelemen Atilla, producătorii agricoli care cultivă plante energetice pe o suprafaţă de cel puţin 2 hectare pot solicita ajutoare financiare nerambursabile de la stat.
Fondurile se acordă inclusiv pentru îngrijirea solului până la faza de producţie. Ajutorul financiar pentru un singur producător se poate ridica şi până la maximum 100.000 de euro, dar nu mai mult de 10.000 de euro pe hectar. De aplicarea legii se va ocupa Ministerul Agriculturii, finanţările se vor face prin Agenţia de Plăţi şi Investiţii în Agricultură (APIA).
În schimbul acestor sume, beneficiarii programului au şi obligaţii: trebuie să încheie lucrările de plantare la cel mult 12 luni de când li s-a aprobat finanţarea, să menţină producţia de plante energetice timp de cinci ani şi să aibă deja un precontract pe o perioadă de cinci ani cu un operator economic pentru valorificarea plantelor cultivate.
În cazul în care nu-şi respectă obligaţiile, agricultorul va fi pus să restitutie banii primiţi de la stat şi i se va interzice să acceseze acest program pe o perioadă până la 5 ani.
Propunerea legislativă vine în contextul în care până în 2020 ţările membre UE trebuie să crească eficienţă energetică, astfel încât 20% din întregul consum să provină din surse regenerabile. Alte ţări europene oferă deja subvenţii pentru astfel de culturi, de care agricultorii români se feresc însă.
