Majoritatea românilor consideră că lupta partidelor politice pentru funcţii a fost principala cauză a disoluţiei USL, potrivit unui barometru INSCOP remis, luni, Agerpres.
Sondajul arată că 57,6% dintre respondenţi cred că principala cauză care a dus la ruperea USL este lupta partidelor politice pentru mai multă putere (pentru funcţii), iar 24% indică în acest sens conflictul de soluţii pentru guvernare ale partidelor componente. La întrebarea cu privire la principala cauză pentru ruperea USL, 18,4% a răspuns nu ştiu sau nu au dat un răspuns la această întrebare.
Citeşte şi: Dragnea: Pretextul „Iohannis” este o minciună. Antonescu a fost sfătuit să iasă de la guvernare
Cei mai mulţi respondenţi susţin că de pe urma ruperii USL au de pierdut atât PSD cât şi PNL. Astfel, 33,2% dintre români au indicat acest răspuns, iar 27,1% că PNL este partidul care are cel mai mult de pierdut de pe urma ruperii USL, iar 14,3% — PSD. Pe de altă parte, 10,8% cred că niciunul dintre cele două partide nu are de pierdut în urma ruperii Uniunii, în timp ce 14,6% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.
În ceea ce priveşte vinovăţia pentru ruptura USL, aceasta este atribuită în egală măsură lui Crin Antonescu şi lui Victor Ponta de către 33,4% dintre respondenţi. 23,4% dintre români cred că de ruperea USL se face vinovat Crin Antonescu, în timp ce 17,1% cred că vinovatul este Victor Ponta. La această întrebare, 7,7% au indicat drept vinovat pe Traian Băsescu, iar 1,2% cred că vinovat este altcineva. 17,1% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.
„Culpa pentru ruptura USL este relativ egal distribuită cu un uşor plus de vinovăţie atribuită liderului PNL Crin Antonescu, probabil şi în contextul în care decizia finală de ieşire a PNL de la guvernare a aparţinut liberalilor, ostilităţile fiind conduse de preşedintele Partidului Naţional Liberal”, apreciază directorul INSCOP, Remus Ştefureac.
Citeşte şi: Victor Ponta nu exclude candidatura la prezidenţiale
Sondajul relevă că 47% dintre români cred că USL a făcut şi lucruri bune şi lucruri rele pentru guvernarea ţării, în timp ce 21,1% sunt de părere că USL a făcut mai degrabă lucruri rele. 17,3% dintre respondenţi cred că a făcut mai degrabă lucruri bune pentru guvernarea ţării, în timp ce 14,6% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.
Potrivit barometrului, 64,9% dintre respondenţi sunt de acord cu ideea că „decât să se certe tot timpul, este mai bine că USL s-a rupt”. În schimb, 16,2% dintre români îşi arată dezacordul cu această idee, în timp ce 18,8% nu ştiu sau nu răspund.
Remus Ştefureac, directorul INSCOP, arată că „marea majoritate a populaţiei pare să nu mai tolereze situaţiile de criză politică, chiar şi atunci când este vorba despre păstrarea unui brand politic de mare succes aşa cum a fost USL”.
„Doar 16,2% ar fi preferat păstrarea USL fie şi în condiţii de conflict politic, mult mai puţin decât ponderea electoratului USL raportată la totalul populaţiei”, afirmă directorul INSCOP.
Cercetarea relevă că 43,2% dintre români resping ipoteza organizării de alegeri anticipate după ruperea USL, în timp ce 27,8% sunt de acord cu organizarea unui astfel de scrutin. În acest caz, 29% dintre români au dat non-răspunsuri.
De asemenea, 39% dintre respondenţi cred că „USL trebuia să rămână împreună chiar dacă PSD şi PNL vor prezenta candidaţi diferiţi la alegerile prezidenţiale”, în timp ce 35,4% se declară împotriva acestei idei. 25,6% nu ştiu sa nu răspund la această întrebare.
Sondajul arată că 41,6% dintre cei chestionaţi cred că PNL a dorit să iasă de la guvernare pentru a intra în opoziţie. 28,8% nu sunt de acord cu această idee, în timp ce 29,6% nu ştiu sau nu răspund. Pe de altă parte, 40,6% dintre respondenţi nu cred că PNL a fost dat afară de la guvernare de PSD, iar 27,5% sunt de acord cu această idee, în timp ce 31,9% nu ştiu sau nu răspund.
„Ruptura USL este un eveniment care aduce mai ales pierderi actorilor politici principali, miza principală fiind gestiunea corectă a acestor pierderi şi capitalizarea greşelilor de parcurs ale fiecărui actor”, susţine Remus Ştefureac.
Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul în perioada 27 februarie-4 martie. Volumul eşantionului a fost de 1.055 persoane şi este reprezentativ pentru populaţia României de 18 ani şi peste 18 ani.
