O analiză internă a social-democraţilor, bazată pe o serie de sondaje comandate de PSD, poziţionează partidul în preferinţele electoratului în luna iulie la 42%, urmat de PNL cu 25%, PDL cu 16% şi PRM la 9%, în timp ce UDMR ar avea 3%.
Evoluţia în preferinţele electoratului ar confirma o cădere a democrat-liberalilor, potrivit sondajului prezentat joi în şedinţa CEx a PSD, citat de ziare.com.
De la 38% în luna februarie, PDL ar fi beneficiat de un vot politic de 35% în martie, 28% în luna mai şi 16% în iunie. În doar o lună, între mai şi iunie, PDL ar fi pierdut 12 procente, susţine sondajul PSD. În iulie, PDL este cotat tot cu 16%, nemaiînregistrând scăderi.
Pe partea cealaltă, PSD a crescut de la 31% în februarie, la 33% în luna martie, 37% în mai şi 42% în luna iunie – acelaşi scor ca şi în luna iulie. În luna în care PDL ar fi pierdut nu mai puţin de 12 procente (între mai şi iunie), pesediştii ar fi crescut cinci procente.
Cât priveşte PNL, formaţiunea lui Crin Antonescu avea în februarie 19%, în martie 20%, în mai 24%, în iunie 26%, iar în iulie 25%. Între mai şi iunie, perioadă de declin a PDL, liberalii nu au câştigat decât două procente.
Încrederea în Traian Băsescu s-a redus de la 45% la 18%
La capitolul încredere în personalităţile politice, preşedintele PSD, Victor Ponta, a crescut de la 35% în luna februarie, la 47% în luna iunie.
În contrapartidă, în cazul preşedintelui Traian Băsescu încrederea s-a redus de la 45% în februarie, la 18% în iunie. Între mai şi iunie, şeful statului a scăzut în ceea ce priveşte încrederea de la 31%, la 18%, adică a pierdut 13 procente, fiind vorba probabil de aceiaşi votanţi pe care i-a pierdut şi PDL.
Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a crescut cinci procente în nivelul încrederii, de la 37% în februarie la 42% în iunie.
La întrebarea legată de partidul care poate scoate ţara din criză, PSD a obţinut cele mai multe opţiuni, respectiv 42%. La rândul său, PNL a cumulat 25%, PDL 17% şi PRM la 7%.
În documentul social-democraţilor se precizează că „UNPR nu e o ameninţare pentru nimeni”, având doar 1%, iar opţiunile în creştere pentru PRM şi alte partide nenominalizate arată o creştere a nemulţumirii faţă de soluţiile promovate de principalele partide politice.
