Primarul din comuna Vărăşti din Giurgiu, Vasile Preda, a fost condamnat în decembrie anul trecut la opt luni de închisoare cu suspendare pentru mărturie mincinoasă în celebrul dosar de sechestrare şi şantaj al fostului deputat Dan Pasat.
Totuşi, edilul continuă să conducă localitatea, iar Prefectura consideră că acesta nu încalcă nici o lege. “În Codul penal, noţiunea de pedeapsă privativă de libertate este reglementată în mod distinct şi nu se confundă cu regimul juridic al suspendării condiţionate a pedepsei cu închisoarea. (…) încetarea de drept a mandatului de primar ar interveni în situaţia în care pedeapsa închisorii s-ar executa cu detenţie şi nu în situaţia suspendării executării”, se arată într-o adresă a reprezentantului Guvernului.
Argumentele invocate de Prefectura Giurgiu care-i permit lui Vasile Preda să rămână în funcţie se bazează pe o prevedere neclară care apare atât în legea administraţiei publice locale, cât şi în cea privind statulul aleşilor locali.
Astfel, în cele două acte normative se specifică faptul că “mandatul unui primar încetează de drept dacă a fost condamnat, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privată de libertate”, dar nu se lămureşte clar ce se întâmplă atunci când a fost suspendată executarea respectivei pedepse.
Abuz în serviciu, scaun păstrat
Această “scăpare” i-a ajutat şi pe alţi aleşi locali să-şi păstreze mandatul. Primarul din Sighişoara, Dorin Ioan Danesan (PSD), a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare, în 2013, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, dar conduce în continuare oraşul.
Edilul comunei prahovene Berceni, Constantin Bucur, a primit, în 2012, o condamnare cu suspendare pentru neglijenţă în serviciu, într-un dosar de delapidare. Prefectura nu a luat nici o măsură pentru revocarea sa.
Fostul primar al comunei Şeitin din Arad, Remus Păcurar, a fost condamnat la închisoare cu suspendare, tot în 2012, pentru purtare abuzivă şi nerespectarea unei hotărâri judecătoreşti, dar acest lucru nu l-a împiedicat să rămână pe scaun până la finalizarea de drept a mandatului. Şi în acest caz, juriştii de la Prefectura Arad au considerat că acesta nu poate fi demis pentru că pedeapsa primită a fost suspendată de instanţa care l-a condamnat.
Jurisprudenţă neunitară
Ambiguitatea din legile care guvernează admnistraţia publică locală este amplificată şi de faptul că nu toţi aleşii condamnaţi penal au beneficiat de clemenţă. În unele cazuri, instanţa a decis că primarii trebuie să îşi piardă funcţia, indiferent dacă pedeapsa le-a fost suspendată sau nu. “În unele dosare din judeţul Tulcea, instanţa a considerat că pedeapsa privativă de libertate include şi cazul în care sentinţa a fost suspendată. Prin urmare, alesul îşi pierde mandatul indiferent de situaţie. Iar primari care au atacat astfel de hotărâri au pierdut procesele”, ne-a explicat Elena Iorga, expert în cadrul Institutului pentru Politici Publice (IPP).
Cum însă jurisprudenţa românească nu este unitară, o clarificare a prevederilor legale ar fi necesară. “Pentru un jurist, expresia “pedeapsă privativă de libertate” este clară, tu ai acea pedeapsă, indiferent dacă e suspendată sau nu, dar e evident că primarii apelează la tot felul de tertipuri. Prin urmare, poate că nu ar fi rău ca în lege să se specifice clar, astfel încât să nu mai existe interpretări diferite”, a precizat Elena Iorga.
continuare în pagina 2 – Modificarea legii ar însemna „o prea mare curăţenie în rândul aleşilor locali„, recunoaşte un politician
Modificarea legii, clasată de parlamentari
O astfel de iniţiavă care ar fi trebuit să elimine ambiguităţile legii a fost promovată în mandatul anterior al Parlamentui de fostul deputat PDL Nicuşor Păduraru, dar fără nici un succes. “Eu am introdus un proiect care prevedea foarte clar să nu mai existe acea nişă de scăpare pentru aleşii locali dacă primesc condamnări cu suspendare. Prima oară a fost respins, nu am înţeles deloc de ce. L-am depus a doua oară în septembrie 2012, dar a fost scos din nou, după alegerile generale, pe baza unei proceduri constiţionale pe care eu o consider absurdă. A fost clasat, pur şi simplu”, a precizat Nicuşor Păduraru.
Motivul invocat pentru clasare a fost acela că un parlamentar nu mai poate depune iniţiative legislative în ultimele şase luni de mandat.
Fostul deputat crede acum că toate partidele fug de această clarificare, care ar însemna “o prea mare curăţenie în rândul aleşilor locali”. “Dacă vrei să lupţi contra unor mecanisme de corupţie, e foarte simplu: un penal condamnat trebuie să îşi piardă funcţia. Dar asta e o şmecherie cu acordul tuturor liderilor politici de-a lungul anilor. Altfel, nu îmi explic atitudinea din comisiile parlamentare. S-a ajuns la situaţia în care nu mai eram informat când era această lege pe agenda lor. Oricât mă chinuiam eu, tot scăpau de mine”, a precizat Nicuşor Păduraru.
