Deputatul PSD Eugen Bejinariu nu poate fi urmărit penal, grație sprijinului colegilor din coaliție, bazat pe argumente juridice discutabile. Cu toate că PSD are un mecanism de control al votului secret, Liviu Dragnea s-a derobat de orice răspundere.
Plenul Camerei Deputaţilor a respins, marți, cu 183 de voturi „împotrivă”, 88 de voturi „pentru” şi 2 abţineri, cererea DNA privind urmărirea penală a deputatului PSD Eugen Bejinariu. Votul a fost secret cu bile, dar PNL și USR au votat deschis, în favoarea ridicării imunității. Cum PNL și USR au 99 de deputați, dar au fost și câțiva absenți este clar că voturile împotrivă au provenit de la deputații care au votat secret, din PSD, ALDE, UDMR și PMP.
În discursul din plen, Eugen Bejinariu a declarat că respinge categoric acuzaţia că ar fi comis vreun abuz în serviciu şi că acuzaţiile aduse de DNA sunt complet nefondate, el solicitând deputaţilor să se pronunţe prin vot asupra cererii DNA potrivit propriei lor conştiinţe.
A fost sau nu a fost
De fapt, pentru a-și apăra colegul, deputații din majoritate au folosit raportul Comisiei juridice, prin care se propunea respingerea cererii DNA. Acesta a fost elaborat pe baza unor argumente controversate, folosindu-se, însă, și unele neclarități din solicitarea DNA. În raportul întocmit de comisia condusă de Eugen Nicolicea (PSD) se afirmă că infracțiunea pentru care este acuzat Bejinariu nu ar fi existat la data comiterii faptei.
”Comisia recomandă plenului să nu voteze cererea de urmărire penală, întrucât solicitarea este pentru infracţiunea 13, indice 2, din Legea 78/2000, infracţiune care nu exista la data comiterii faptei. În articolul 3 al Codului Penal, legea penală se aplică infracţiunilor săvârşite în timpul cât ea se află în vigoare. Ea a intrat în vigoare cam pe 2 decembrie 2004, faptele sunt comise până în octombrie 2004“, a fost explicația lui Eugen Nicolicea. În scrisoarea trimisă de procurorul general se face referire la acest articol care este, însă, coroborat cu articolul din Codul Penal referitor la abuzul în serviciu (297). Cu alte cuvinte, infracțiunea de abuz în serviciu era prevăzută de lege la momentul comiterii faptelor de către Bejinariu. Ulterior, legea a fost completată cu articolul la care face referire Nicolicea. Acest articol, însă, prevedea doar o formă agravantă a abuzului în serviciu – mărirea pedepsei cu o treime dacă se obțin și avantaje materiale.
În acest fel, deputații au ignorat infracțiunea de bază din Codul Penal (abuz în serviciu) discutând doar forma agravantă din legea specială, care a intrat în vigoare după ce Bejinariu a comis faptele. În 2004, Bejinariu era şeful Secretariatului General al Guvernului Năstase.
Dragnea fuge de răspundere
Practic, la adăpostul votului secret, PSD a încălcat promisiunea făcută de Liviu Dragnea, potrivit căreia social-democrații vor vota pentru urmărirea penală în cazul Bejinariu.
Cu toate că partidele au sisteme de supraveghere a votului (deputații își arată, discret, bilele, unui om stabilit de partid) Liviu Dragnea s-a derobat de orice răspundere, susținând că el personal a votat pentru urmărirea penală, dar că nu se poate impune în fața propriilor parlamentari. Însă, de fapt, Dragnea se poate impune în fața propriilor parlamentari, dovadă că atunci când a avut interesul i-a amenințat cu excluderea pe cei care ar fi votat împotriva unei cereri a DNA. Așa a procedat Dragnea în cazul Dan Șova, un apropiat al lui Victor Ponta.
„Le-am cerut colegilor mei să voteze în conformitate cu legea, probabil că au ascultat argumente şi dintr-o parte şi din alta şi observând numărul masiv de voturi «împotrivă», au votat de la toate partidele în sensul ăsta. Nimeni în astfel de situaţii nu se poate impune. E un vot total secret şi, când e vorba de persoane, deputaţii şi senatorii au cu totul şi cu totul altă abordare. Nu pot să îi forţez să stea toţi cu bilele la vedere”, a declarat, ieri, preşedintele PSD.
„Asta s-a cerut -aprobarea urmăririi penale – şi ăsta este rezultatul votului”, a comentat Florin Iordache (PSD), vicepreședinte al Camerei Deputaților. Întrebat cum crede că va fi afectată imaginea Parlamentului după votul dat împotriva cererii justiţiei în cazul Bejinariu, Iordache a răspuns: „Ce legătură are imaginea Parlamentului? Sau de ce? E un vot care s-a dat în Parlament”.
Șase luni de amânări
Votul negativ de ieri vine după șase luni de zile în care deputații PSD au apelat la toate armele pentru a-și proteja colegul. Solicitarea DNA a fost depusă la Parlament în noiembrie 2016 și atunci Comisia juridică a dat aviz pozitiv, dar raportul nu a mia fost discutat de plen dincauza lipsei de cvorum. În timpul campaniei electorale, secretarul general al PSD Marian Neacșu i-a cerut lui Bejinariu demisia din Parlament, anunțând că, în caz contrar, acesta va fi exclus din PSD. Fermitatea verbală s-a epuizat după alegeri, Bejinariu obținând un nou mandat de deputat. Peședintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea (PSD) , a promis, de mai multe ori, că solicitarea DNA „va fi votată curând”. Pe 3 aprilie, Camera Deputaţilor a votat retrimiterea la Comisia juridică a solicitării. Comisia juridică s-a pronunțat abia pe 17 mai, recomandând plenului să respingă cererea de urmărire penală.
Prejudiciu de aproape 70 de milioane de dolari
Procurorii DNA îl acuză pe Bejinariu de au abuz în serviciu, săvârșit în perioada 2003-2004 când acesta a fost ministru pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului.
El este acuzat că a încălcat dispozițiilor privind achizițiile publice, provocând un prejudiciu de 66.965.343 de dolari. El a inițiat și a susținut proiectele a două hotărâri de guvern, prin care s-a aprobat încheierea între Guvernul României și Fujitsu Siemens, a unui contract de închiriere de licențe referitor la produsele Microsoft, invocându-se, în mod nereal, calitatea firmei de unic distribuitor pentru aceste produse, pentru evitarea organizării unei licitații publice.
