Proiectul de lege privind Statutul minoritatilor nationale a primit aviz favorabil din partea Comisiei de la Venetia, care a recomandat insa sa se opereze o serie de modificari, in special in sensul armonizarii acestuia cu prevederile unor legi aflate deja in vigoare. Proiectul primeste astazi unda verde si de la Senatul Romaniei, fie in forma amendata pe parcursul lunilor de dezbatere, fie in forma propusa de Guvern. Pana la aceasta ora, alesii nu au reusit sa ajunga decat la articolul 16 din cele 78 ale proiectului. Daca senatorii nu reusesc sa dea azi votul final, proiectul de lege va fi adoptat tacit. El va lua drumul Camerei Deputatilor, unde va starni probabil discutii la fel de aprinse precum cele din Senat. Proiectul, initiat de Executiv, urmareste reglementarea statutului minoritatilor nationale din Romania, precum si stabilirea unui cadru juridic corespunzator pentru organizarea si functionarea sistemului institutional al minoritatilor nationale, conform Programului de guvernare si Constitutiei. Printre articolele adoptate pana acum se numara si acela potrivit caruia „sunt interzise indemnul la ura nationala, rasiala sau religioasa, incitarea la discriminare sau la violenta publica impotriva oricarei minoritati nationale”. Sunt interzise, de asemenea, „modificari deliberate in compozitia demografica a zonelor locuite de o minoritate nationala, in detrimentul acesteia”. Proiectul prevede si obligatia statului roman de a garanta in sistemul de invatamant de stat invatarea limbii materne la toate nivelurile, formele si tipurile de invatamant, de la invatamantul preprimar la cel postuniversitar.
Statutul prevede infiintarea Consiliului Minoritatilor Nationale (CMN), organism compus din organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor reprezentate in Parlament. Se doreste ca CMN sa fie organ consultativ al Guvernului, iar printre atributiile acestuia se vor numara propunerea Executivului de masuri pentru imbunatatirea vietii sociale si culturale a persoanelor apartinand minoritatilor nationale, propunerea Guvernului sau grupurilor parlamentare de initiere a unor acte normative care privesc modul de pastrare si dezvoltare a identitatii etnice, culturale, lingvistice si religioase a persoanelor apartinand minoritatilor.
Tot Statutul prevede infiintarea Autoritatii pentru Relatii Interetnice (ARI), prin reorganizarea Departa-mentului pentru Relatii Interetnice. ARI va fi institutie publica cu personalitate juridica, in subordinea premierului, si va avea drept principal scop protectia minoritatilor nationale din Romania.
Printre atributiile ARI se vor regasi elaborarea de proiecte de legi si alte acte normative din respectivul domeniu de activitate, dar si monitorizarea aplicarii actelor normative interne si internationale referitoare la protectia minoritatilor nationale.
Proiectul de Statut prevede si posibilitatea alegerii de Consilii Nationale ale Autonomiei Culturale (CNAC), care vor indeplini atributii importante in ceea ce priveste functionarea institutiilor de invatamant sau de cultura in limba materna. CNAC vor avea de la 7 membri (in cazul minoritatilor care au avut la recensamant sub 5.000 de persoane declarate) pana la 91 de membri (in cazul minoritatilor care au avut la recensamant peste un milion de persoane declarate). Consiliile vor avea obligatia de a prezenta anual Parlamentului un raport privind propria activitate.
