Senat: Jurisdicţia obligatorie a Curţii Internaţionale de Justiţie, aprobată

Senatul a adoptat, miercuri, în calitate de Cameră decizională, proiectul de lege pentru acceptarea jurisdicţiei obligatorii a Curţii Internaţionale de Justiţie, informează Mediafax.

"România declară că recunoaşte ca obligatorie ipso facto şi fără acord special, în relaţia cu orice alt stat care acceptă aceeaşi obligaţie, adică sub condiţie de reciprocitate, jurisdicţia Curţii Inernaţionale de Justiţie, în legătură cu orice diferend referitor la fapte sau situaţii apărute după data formulării acestei declaraţii", se menționează în proiect.

Printre excepțiile enumerate se numără orice diferend care se referă la sau este legat de folosirea în scop militar a teritoriului României, inclusiv a spaţiului aerian şi mării teritoriale sau a zonelor maritime, unde România exercită drepturi suverane şi jurisdicţie suverană, precum şi orice diferend referitor la chestiuni care, conform dreptului internaţional, aparţin exclusiv jurisdicţiei naţionale a României.

Fac excepție, de asemenea, orice diferend referitor la sau în legătură cu ostilităţi, război, conflicte armate, acţiuni individuale sau colective întreprinse în legitimă apărare sau în îndeplinirea de funcţii în conformitate cu orice decizie sau recomandare a ONU, desfăşurarea de forţe armate în străinătate, precum şi decizii cu privire la acestea.

Alte excepţii stipulate sunt: oricare diferend cu privire la care părţile în cauză au fost de acord sau vor fi de acord să recurgă la altă metodă de soluţionare paşnică în vederea obţinerii unei decizii definitive şi obligatorii, oricare diferend privind protecţia mediului înconjurător și oricare diferend cu un alt stat care a acceptat jurisdicţia CIJ cu mai puţin de 12 luni înainte de depunerea cererii de chemare în judecată în faţa Curţii sau în cazul în care această acceptare a fost făcută numai în scopul soluţionării unui anumit diferend.

Declaraţia asumată se depune la Secretarul General al ONU şi rămâne în vigoare până la data notificării Secretarului General al ONU prin care se retrage sau se modifică declaraţia.

"Guvernul României poate decide, prin Hotărâre a Guvernului, asupra modificării sau retragerii acestei declaraţii, cu informarea Parlamentului", se mai arată în proiectul de lege.

Potrivit raportul Comisiei juridice, până în martie 2014, 70 de state au recunoscut jurisdicţia Curţii printr-o declaraţie depusă în baza articolului 36 din Statutul CIJ, dintre acestea 21 fiind membre ale Uniunii Europene.