Valentin Mircea a agitat apele luni dimineaţă, când a apărut informaţia că vrea să plece din funcţia de conducere pe care o deţine în Guvern cu data de 1 octombrie. El nu se află la primul conflict cu Raed Arafat.
Șeful Corpului de Control al Guvernului a sugerat pe pagina sa de Facebook că intenţionează să părăsească funcţia pe care o ocupă. “În curând voi reveni înapoi, în mediul privat, iar comunicarea va fi făcută în principal pe LinkedIn, Twitter şi pe blogul meu profesional“, a scris Valentin Mircea pe contul său.
După câteva ore, acesta a anunţat informaţia, explicând: „Încă de la începutul lunii septembrie am solicitat prim-ministrului ca, odată cu reorganizarea Corpului de Control al Prim-Ministrului în Inspecţia Generală a Guvernului, dar nu mai târziu de finalul lunii octombrie, să fiu eliberat din funcţie, pentru a putea să mă ocup de proiectele profesionale şi academice amânate odată cu venirea la Guvern, inclusiv un ciclu de studii postdoctorale în străinătate. Prim-ministrul m-a rugat să rămân însă în continuare, până la finalizarea mandatului actualului guvern“.
Replici după cutremur
Recent, secretarul de stat Valentin Mircea a provocat reacţia unor oficiali din Executiv, după ce a scris pe Facebook că, după cutremur, instituţiile nu şi-au făcut treaba corespunzător, la fel ca şi posturile de televiziune, care difuzau reluări şi nu au liniştit populaţia. „Concluzia preliminară: instituţiile statului român au note maxime la simpozioane şi umflat muşchii, dar nu vă bazaţi pe ele când va lovi un mare cutremur. Mass-media şi mai ales televiziunile sunt odioase: ore întregi nici măcar nu au oferit vreo informaţie elementară despre cutremur şi nu au liniştit oamenii“, a scris şeful Corpului de Control, după cum a arătat „România liberă“.
Ulterior, el şi-a şters comentariul. „Opiniile exprimate pe această pagină reprezintă exclusiv poziţia personală a autorului. Funcţia mea de bază este cea de cetăţean – de la ea am plecat şi tot la această demnitate mă voi întoarce“, a fost mesajul postat ulterior.
Secretarul de stat Raed Arafat a catalogat drept periculoasă afirmaţia lui Valentin Mircea. „Sincer, sunt îngrijorat. Nu am înţeles acea afirmaţie. (…) Oamenii trebuie să aibă încredere în instituţiile statului. Relaţia între stat şi populație trebuie să fie una extrem de puternică şi trebuie să fie o relaţie de încredere. Cutremurul nu este ca inundaţiile, care ştii că vin, cutremurul se întâmplă şi lumea ştie că s-a întâmplat, iar atunci, ca să îi dai informaţii suplimentare, trebuie să ai informaţii despre ce s-a întâmplat“, a declarat acesta presei.
O demisie anulată?
După postările de luni ale lui Valentin Mircea pe pagina sa de socializare, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Liviu Iolu, a reacţionat şi a anunţat că acesta rămâne în funcţia de şef al Corpului de Control până la finalul mandatului cabinetului. El a precizat că şeful Valentin Mircea îşi anunţase intenţia de a pleca din Executiv, înainte de declaraţiile pe care le-a făcut şi care priveau reacţia autorităţilor în cazul unui cutremur, reacţii survenite după cutremurul din noaptea de vineri.
La întrebarea „României libere“ dacă are vreo legătură plecarea sa cu disputele pe care le-a avut de-a lungul timpului cu dl Raed Arafat, Valentin Mircea a răspuns ferm: „Absolut niciuna!“. „Dl Arafat este un vajnic funcţionar de carieră, iar eu un privat care din când în când mai este chemat să lucreze la stat. Ca atare, la mine funcţiile sunt pe perioadă limitată. Nu am şi nici nu pot avea vreo dispută personală cu Raed Arafat. Nici cu altcineva“, a declarat în exclusivitate pentru „România liberă“.
„Nu vreau să comentez nimic, nimic!“, a spus secretarul de stat Raed Arafat, care nu a vrut sub nici o formă să intre în polemică în chestiunea vechilor neînţelegeri sau dispute cu Va-lentin Mircea.
Trecut. Primul conflict, cazul Colectiv
În martie 2016, când a fost publicat Raportul Corpului de Control (RCC) realizat în urma incendiului de la Clubul Colectiv, concluziile sale au iscat animozităţi între şeful Corpului de Control şi Raed Arafat. Raportul arăta că intervenţia de urgenţă din 30 octombrie 2015 a fost „o acţiune necoordonată, cu elemente de improvizaţie a autorităţilor“, numind instituţiile care se fac responsabile: Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti-Ilfov, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, Direcţia de Sănătate Publică a municipiului Bucureşti şi spitalele în care au fost internate victimele, se specifica în raport. Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), condus de secretarul de stat Raed Arafat, a publicat un răspuns trimis Guvernului. În acesta se arată că în raport sunt aspecte „neconforme cu realitatea“ şi că neclarităţile şi neconcordanţele din raport puteau fi evitate dacă „s-ar fi solicitat un punct de vedere al instituţiilor implicate, inclusiv al DSU, pe un proiect al raportului“, înainte ca acesta să fie prezentat premierului Dacian Cioloş pentru aprobare. Totodată, preciza că în timpul intervenţiei s-au respectat „întocmai procedurile legale în vigoare, inclusiv prevederile Planului Roşu de Intervenţie“.
”Nu vreau să comentez nimic, nimic!“ – Raed Arafat, secretar de stat MAI
”Dl Arafat este un vajnic funcţionar de carieră, iar eu un privat care din când în când mai este chemat să lucreze la stat. Ca atare, la mine funcţiile sunt pe perioadă limitată. Nu am şi nici nu pot avea vreo dispută personală cu Raed Arafat.“ – Valentin Mircea, şeful Corpului de Control al Guvernului
Deficienţe în operaţiuni de salvare
În ultimii ani, au fost constatate probleme serioase în timpul desfăşurării mai multor operaţiuni de salvare, dar de fiecare dată Raed Arafat a ieşit basma curată. De altfel, la orice deficienţă semnalată, secretarul de stat a răspuns foarte tăios.
Cazul Iovan. Avionul pilotat de Adrian Iovan prăbuşit în Apuseni în 20 ianuarie 2014 efectua o cursă umanitară, având, pe lângă copilot, o echipă de cinci medici din Bucureşti şi Oradea. În urma prăbuşirii, Adrian Iovan şi dr. Aura Ion şi-au pierdut viaţa. Acţiunile de căutare a avionului şi salvare a victimelor s-au desfăşurat cu întârziere şi cu mare greutate, relevând o serie de deficienţe ale sistemului naţional responsabil de gestiunea unor situaţii de urgenţă, de la proceduri la comunicare în structurile responsabile. Ancheta a dus la demisii sau eliberarea din funcţie a unora dintre persoanele cu funcţii de conducere.
Siutghiol. Elicopterul SMURD prăbuşit în lacul Siutghiol în 16 decembrie 2014 a dus la moartea a patru persoane aflate la bord. ISU Constanţa a reacţionat greu, barca salvatorilor nu avea cheile de contact şi nici un angajat specializat. În loc să aibă o ambarcaţiune cu motor, salvatorii au dat la vâsle. Martorii au auzit strigăte de ajutor venite din mijlocul lacului, dar Raed Arafat a replicat că leziunile victimelor ar fi fost incompatibile cu viaţa, deci niciuna dintre victime n-ar fi putut striga după ajutor. Arafat a fost contrazis de procurori, dar secretarul de stat împreună cu ministrul de Interne, Gabriel Oprea, cei care trebuiau să se asigure că operaţiunea de salvare va avea succes, au susţinut că sistemul a funcţionat.
Planor dispărut. Planoristul dispărut în Bucegi în 6 august 2015 a fost găsit după câteva luni de la incident. Cadavrul pilotului Mircea Crăciun a fost găsit patru luni mai târziu, la 22 noiembrie, de un grup de turişti. Pentru căutarea acestuia fuseseră declanşate ample operaţiuni coordonate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.
Turista din prăpastie. În Piatra Craiului o turistă a fost salvată, în 22 august 2016, după mai multe bâlbe ale reprezentanţilor ISU. Turista căzuse într-o prăpastie şi nu putea fi salvată decât cu un elicopter şi s-a apelat la un elicopter privat, dar ISU a decis să intervină un aparat SMURD. Elicopterul a fost prea mare şi s-a apelat, din nou, la primul aparat privat. Turista a aşteptat peste două ore pentru 10 minute cât a durat procedura de salvare. Secretarul de stat în Ministerul de Interne, Raed Arafat, nu a dorit să comenteze intervenția SMURD, dar a demarat o anchetă internă.
