Adeverintele de necolaborare cu Securitatea au o doza mare de relativism, a apreciat Claudiu Scasiu, noul presedinte al Colegiului CNSAS. Personalul redus de care beneficiaza institutia, necunoasterea numarului exact de dosare care au apartinut fostei Securitati si modul in care se face departajarea intre dosarele clasificate si cele ce pot fi transmise CNSAS sunt problemele principale cu care se confrunta Consiliul in deconspirarea agentilor si informatorilor, in aflarea adevarului.
Aprecierile despre activitatea CNSAS si problemele cu care se confrunta acesta au fost facute de Claudiu Secasiu intr-o dezbatere cu titlul "Reforma: Intre politica si morala”, organizata de Asociatia Pro Democratia, la care au mai participat Bogdan Olteanu, presedintele Camerei Deputatilor, Cristian Diaconescu, purtatorul de cuvant al PSD, si deputatul PD Costica Canacheu.
"Singurele adeverinte valabile sunt cele de colaborare cu Securitatea, pentru ca cele de necolaborare au o doza mare de relativism”, a apreciat Secasiu. El a precizat ca ordonanta de urgenta a Guvernului care modifica Legea privind CNSAS obliga Consiliul sa revizuiasca "certificatele de necolaborare oricand apar elemente noi”. Secasiu a explicat situatia in care se afla institutia condusa de el prin diferenta mare intre numarul dosarelor primite si cel vehiculat ca apartinand fostei Securitati, precum si prin faptul ca CNSAS este "la mana serviciilor secrete”, care decid ce documente sa pastreze in arhive si ce documente sa fie declasificate si transmise Consiliului. "CNSAS nu a primit cifre exacte in ceea ce priveste numarul de dosare”, a spus Secasiu, adaugand ca "membrii Colegiului nu au acces la o statistica a dosarelor clasificate ca vizand siguranta nationala”. "Cred ca nu este justificat ca nici macar numarul de dosare sa nu fie cunoscut”, a declarat presedintele CNSAS, cu precizarea ca "urgent”, la prima intalnire cu reprezentantii serviciilor, membrii Colegiului trebuie "sa clarifice exact mostenirea preluata”. Secasiu a mai explicat diferenta de numar a dosarelor prin faptul ca in decembrie 1989 Securitatea a distrus dosare ale unor persoane care ulterior au aparut in prim-planul vietii publice. El a mai declarat ca ii va propune presedintelui Traian Basescu, in cadrul unei intalniri care va avea loc la Palatul Cotroceni si cu sefii serviciilor secrete, ca toti cei 11 membri ai Colegiului sa participe la reuniunile comisiei mixte CNSAS-SRI.
Timofte nu infirma secretizarea dosarelor politicienilor
Directorul SRI, Radu Timofte, nu exclude varianta ca dosarele unor politicieni sa fi fost secretizate, dar se spala pe maini de orice raspundere. Mai mult, Timofte incearca sa sugereze ca secretizarile s-ar baza pe solicitari externe.
Timofte a declarat ieri, intr-o emisiune televizata, ca afirmatia secretarului comisiei SRI, Ion Stan, potrivit careia CSAT ar fi clasificat dosarele unor politicieni "nu poate fi reala”, pentru ca nu ar avea atributii in acest sens. "Deciziile potrivit carora anumite dosare au fost considerate ca avand legatura cu siguranta nationala au fost luate impreuna de reprezentanti ai SRI si ai CNSAS care au participat la studierea dosarelor”. Acestia ar fi constatat ca documentele respective ar tine de siguranta nationala. Insa Radu Timofte a evitat sa raspunda, de fapt, acuzatiei lansate de Ion Stan.
Intrebat concret daca dosarele respective se refereau la oameni politici, Radu Timofte a sustinut ca nu este rolul sau sa faca astfel de nuantari. Insa a adaugat: "Este foarte probabil sa fie si dosare care sa contina nume mai mult sau mai putin importante de politicieni”. Directorul SRI avea pregatita si o explicatie pentru faptul ca dosarele unor politiceni au ajuns sa aiba legatura cu siguranta nationala: „Este posibil ca acei politicieni sa aiba legaturi cu anumite ambasade si inclusiv acele ambasade sa nu doreasca sa fie cunoscute aceste legaturi”. Intrebat cu ce drept ar cere o ambasada secretizarea unor dosare, Timofte n-a vrut sa raspunda. R. Georgescu
