Perspectiva desecretizarii dosarelor oamenilor politici, solicitata de Consiliul Superior de Aparare a Tarii (CSAT), a aruncat in haos activitatea si vacanta institutiilor, a parlamentarilor, a serviciilor, a CNSAS, inregistrandu-se un consens multicolor politic in a face opozitie vehementa fata de aceasta temuta desecretizare. Inainte de a-si da demisia pentru a doua oara din fruntea SRI, chiar in ziua in care Serviciul a inceput transferul dosarelor secrete catre CNSAS, Radu Timofte a aruncat pe piata informatia potrivit careia hotararea CSAT din 24 iulie ar fi ilegala, desecretizarea dosarelor politicienilor care vizeaza siguranta nationala putand fi dispusa numai prin Hotarare de Guvern. Acelasi punct de vedere a fost facut public si de Comisia parlamentara pentru controlul SRI, presedintele Radu Stroe de la PNL si secretarul Ioan Stan de la PSD sustinand ca CSAT a incalcat legile in vigoare si ca desecretizarea este la mana Guvernului Tariceanu.
Comisia SRI
da lectii CSAT
Mai mult decat atat, conducerea Comisiei parlamentare a SRI a decis sa reclame la Comisiile juridice ale Parlamentului si la Birourile Permanente ale Camerei si Senatului hotararea adoptata de CSAT in 24 iulie, pe motiv ca s-ar fi incalcat o multitudine de legi in vigoare. Comisia SRI sustine ca cele doua Comisii juridice ale Parlamentului au posibilitatea de a sesiza Curtea Constitutionala impotriva hotararii CSAT. Conform punctului de vedere formulat de Comisia parlamentara a SRI: „Hotararea CSAT este netemeinica si nelegala intrucat CSAT emite o hotarare privind activitatile din domeniul securitatii nationale in raport cu legile aflate in vigoare. Prin hotararea nr. 117 de desecretizare si transfer al arhivelor de la SRI la CNSAS se incalca flagrant urmatoarele prevederi legale…” si urmeaza o amanuntita lista din care retinem doar doua puncte: l Art. 45, alineatele 3 si 4 din Legea 14/1992 privind organizarea si functionarea SRI, care stipuleaza ca „fondurile de arhiva inclusiv cele create de fostul Departament al Securitatii Statului care privesc siguranta nationala nu pot deveni publice decat dupa trecerea a 40 de ani de la adoptarea legii”; l Art. 15, litera f din Legea 182/2002, care stipuleaza ca „documentele de siguranta nationala pot fi declasificate prin Hotarare de Guvern la solicitarea emitentului documentului sau a detinatorului de arhiva”.
Ce va face premierul?
Pe baza acestor articole de lege, cu care are pretentia ca s-a acoperit, Comisia parlamentara a SRI contesta hotararea CSAT facuta publica de Traian Basescu, dar, in acelasi timp, redirectioneaza prin explicatii si declaratii publice cursul procedurilor legale de desecretizare catre premierul Tariceanu.
O data prin faptul ca un dosar de siguranta nationala poate fi declasificat prin HG adoptata in Guvernul Tariceanu si a doua oara prin faptul ca, potrivit Ordonantei de Urgenta 16/2006, adoptata tot de Guvernul Tariceanu pentru a modifica Legea Ticu, „membrii Colegiului CNSAS care fac parte din Comisia mixta CNSAS-SRI si au studiat dosarele de siguranta nationala pot cere declasificarea acestora, solicitarea fiind solutionata de o comisie formata din: presedintele CNSAS, directorul SRI, presedintele Comisiei parlamentare SRI, consilierul prezidential pentru siguranta nationala, consilierul prim-ministrului pentru siguranta nationala”.
Aceasta comisie mixta poate cere desecretizarea inclusiv pentru acei oameni politici care sunt ofiteri activi ai serviciilor secrete. Este usor de remarcat faptul ca, in aceasta comisie, asa cum stau lucrurile in acest moment, Tariceanu are trei oameni, iar Basescu numai doi.
Cine se teme
de dosare?
Prin Hotararea 117 a CSAT, Traian Basescu a cerut SRI, SIE, Ministerului Justitiei, MApN si MAI sa declasifice in regim de urgenta toate dosarele cu privire la siguranta nationala care se refera la anumite categorii de demnitari publici sau persoane care ocupa anumite functii. Este vorba despre presedintele Romaniei, premier, ministri, secretari de stat, subsecretari de stat, directori si directori adjuncti in ministere, parlamentari, secretari si secretari generali-adjuncti ai Camerei si Senatului, directori de departamente in Parlament, consilieri prezidentiali si consilieri de stat, prefecti si subprefecti, presedinti si vicepresedinti de Consilii Judetene, sefi ai serviciilor descentralizate, presedinti, vicepresedinti si secretari generali ai partidelor. Au fost omisi de la declasificare, conform deciziei CSAT, clerul, magistratii, Curtea Constitutionala, CSM si politistii. Chiar si fara acestia, ar fi vorba despre cateva zeci de mii de dosare care ar trebui declasificate.
Dupa cum a explicat secretarul Comisiei parlamentare SRI, Ion Stan, este vorba despre doua tipuri de dosare: dosare de la fosta Securitate si dosare ale politicienilor care sunt ofiteri activi ai serviciilor secrete.
