Meci de squash, Romanian Open Squash 2017, FOTO: arhiva personală

Sebastian Baciu: Squashul este cel mai sănătos sport din lume

Squashul, spre deosebire de tenis de câmp, este mai ușor ca reguli, în a ajunge mingea, dar este mai greu ca solicitare fizică. Este cel mai sănătos sport.

Cătălin Șerban 0 comentarii

Actualizat: 30.03.2021 - 23:27

Asociația Pro Squash Romania a demarat în 2012 cel mai spectaculos și asteptat turneu open de squash din România. Sebastian Baciu, președintele acestei asociații, împreună cu echipa de organizare, au adus pentru prima oară în România un teren de sticlă și, timp de patru ani, au continuat să promoveze squash-ul în tară și în mall-urile din Iași și Cluj-Napoca.

România Liberă: Cum te-ai îndrăgostit de squash, cum a ajuns să te pasioneze? Practicai cumva tenisul înainte?

Sebi Baciu: Personal nu am practicat tenisul înainte. Într-adevăr mulți jucători de squash au avut înainte tenisul sau badmintonul. Eu personal nu am avut. În 2012, cooptat fiind, chemat fiind de un coleg, de un prieten am descoperit squash-ul. În Cluj-Napoca erau doua terenuri de squash și am fost chemat. De pe internet oamenii se școlarizau, ca să spun așa, văzând ce este squashul în afara României, în Statele Unite, în restul Europei și automat ai început să deprinzi reguli, ai început să deprinzi lovituri, ai început să deprinzi poziția rachetei, ai început să joci. După aceea au venit și instructori, au venit și instructori la cluburile de squash și uite așa, în ziua de azi, juniorii sau cei care se inițiază au parte de instructori.

E un sport mai complex ca tenisul și badmintonul sau are reguli mai simple? Ce-l face special?

Chiar astăzi am stat de vorbă cu un fost jucător de tenis, care acum este un jucător destul de bun al comunității de squash din Cluj, el fiind fost campion în România, la juniori, la tenis de câmp și spunea că squashul este mai ușor ca reguli, în a ajunge mingea, dar este mai greu ca solicitare fizică Nu degeaba squashul a fost declarat de Forbes cel mai sănătos sport, arde cele mai multe calorii, poate să ardă până la 1200 de calorii pe oră, la o intensitate ridicată. Squashul arde mai multe calorii ca tenisul pentru că este un sport de indoor, iar la sporturile de outdoor, cum e tenisul, ai timp să te odihnești între mingile de servă, de primire, mai pășești, mai faci pași în ritm de plimbare. Squashul este mai intens, fiind jucat pe o suprafață mai mică ca tenisul, fiind un sport anaerob, indoor, intensitatea este cu mult mai mare.

Sebastian Baciu, Romanian Open Squash 2017, FOTO: arhiva personală

Sunt deschiși românii către acest sport?

Românii sunt deschiși, dar trebuie să diferențiem între anumite lucruri. Squashul nu se va dezvolta niciodată în zona rurală a României. Squashul, dacă plecăm de la această distribuție, jumătate rurală, jumătate urbană, ca populație, ca demografie, este un sport urban, și mai ales, vorbesc de orașele mari, cele care au multinaționale, orașele care au studenți străini cum este Cluj-Napoca, cum este Timișoara, cum este Iați, cum este București, Brașov. Aici vom găsi terenurile și cluburile de squash. Într-adevăr avem cluburi de squash și la Miercurea-Ciuc, și la Sfântu-Gheorghe, avem chiar și la Călărași, dar el se dezvoltă în zona urbană, se dezvoltă în pauzele de prânz ale companiilor multinaționale. Acum comunitatea de squash, având în vedere că este și perioada aceasta a pandemiei, caută să-și desfășoare activitatea într-un număr de unu la unu, nu se mai desfășoară ligile săptămânale care erau înainte. Avem totuși concursuri naționale care se desfășoară în regulamentul impus de Ministerul Tineretului și Sportului cu un anumit număr de spectatori, cu dezinfectant, cu purtarea măștii, cu respectarea distanțării ș.a.m.d. , dar cu siguranță nu ne mai desfășurăm activitatea ca înainte de 16 martie 2020.


Am văzut că e nevoie de un teren special, de sticlă. Tu ai fost pionierul care a adus acest teren în România, în 2012. Care sunt provocările pentru dezvoltarea mai rapidă a acestui sport? Ai date comparative de la vecinii noștri?

Apropo de vecinii noștri chiar și ei au, nu știu dacă până la urmă au organizat pe baze legislative, dar au avut o federație de squash și Republica Moldova. Jucătorii buni sunt care mai vin la concursurile de squash din România, chiar din Chișinău. Eu, în 2012, când am organizat Transilvania Open Squash, primul turneu pe teren de sticlă, tocmai la această mediatizare și promovare am dorit să lucrez pentru că spectaculozitatea pe acest teren de sticlă a atras privirile vizitatorilor din marile complexe comerciale ale Clujului. Am plecat în acea toamnă și la Iași, am avut și Moldova Open Squash. La fel și acolo, în acel mare complex comercial am promovat acest sport. Ulterior, în fiecare an, la Cluj-Napoca și la București s-a organizat. Am organizat chiar și campionatul european de squash la București acum trei ani. Este o dificultate în a-l impune printre sporturile de bază ale României pentru că încă nu este sport olimpic. De aceea, Federația Română de Squash este doar cu titlul de membu invitat la Comitetul Olimpic și Sportiv Român. Nu face parte dintre membrii deplini ai acestui comitet. În același timp nu poate face parte, ca secție sportivă, din cluburile de sport departamentale, cluburi sportive municipale sau alt tip de cluburi sportive bugetare. De aceea squashul este doar pe baze private în România, concursurile, cluburile existente ș.a.m.d. În continuare noi avem programe cu școlile din marile orașe, cu firmele din marile orașe pentru inițierea cât mai multor oameni, indivizi, bărbați sau femei, în squash. În continuare vom face tot ce ne stă în putință pentru a-l promova și mai mult.

Există o tehnologie specială pentru acel teren de sticlă? Se poate realiza și în România?
Cum ai procedat când ai adus prima dată terenul aici la noi?

Terenul de sticlă, ca atare, se poate face și la noi, în România. Noi, la început, l-am importat de la Federația Poloneză de Squash și în momentul de față suntem pe cale de achiziționa unul din fonduri europene. În același timp, un constructor de la Brașov a încercat să-l fabrice, cumpărând sticlă de la producătorii autohtoni, dar nu a reușit să-l omologheze. Există această greutate, ca în orice alt sport, unde stâlpii de tenis sau de volei, sau o poartă de fotbal trebuie să fie omologate de o federație internațională. Dacă nu este produsul cumpărat de la producători care sunt avizați, sunt autorizați nu poți să ți-l omologhezi. Terenul în sine este de 9, 75 m pe 6,4 m. Are undeva la 62-63 metri pătrați suprafața. Nu este un teren mare, dar este mult de alergat pe un astfel de teren.

Care sunt costurile unui astfel de teren de sticlă?

De cumpărat nou, cu o tehnologie de ultimă generație, este undeva la 90000-100000 euro, iar unul second-hand se poate cumpăra și la 40000-50000 euro.

Cam în cât timp un astfel de întreprinzător, din România, își poate recupera investiția dintr-un astfel de teren?

A avea în România un singur teren de squash, niciodată. A avea în România un club cu 4-5 terenuri de squash, eu cred că în 5-6 ani își recuperează investiția și apoi poate fi și pe profit. Dacă împreună cu acele terenuri de squash mai asociază și alte facilități, de fitness, poate un teren multidisciplinar, de suprafața unui teren de volei care poate fi și teren de badminton sau o sală pentru arte marțiale, sau o sală pentru tenis de masă, deci multidisciplinar să fie acel teren, plus terenurile de squash care, în același timp, în țările străine am văzut că în anumite terenuri de squash dacă nu sunt ore închiriate pe le poți într-o zi să-l faci acel teren disponibil pentru biciclete, pentru bicicletele de fitness. Și dacă îl mai asociez și cu o zonă de bistro, cu mâncare sănătoasă, cu smoothie-uri sau altele, acel spațiu poate să producă bani pentru un investitor. Nu este o investiție imobiliară sau de altă natură care aduce profit foarte repede unui investitor român, dar este până la urmă o investiție în sănătate și în viitorul copiilor noștri. Deocamdată nu este o afacere squash-ul, ci doar un mod de a te distra și de a te relaxa.


Când se va relua competiția al cărei promotor ești, Romanian Open Squash, cea mai importantă competiție din România?

Noi am desfășurat-o și anul trecut, sub egida federației și sub aceste regulamente impuse de Ministerul Tineretului și Sportului. S-a desfășurat la clubul cu 4 terenuri de squash, de sus, din Gruia, dar, într-adevăr, terenul de sticlă nu l-am montat în complexul comercial din Cluj având în vedere că zona de food-court este închisă din cauza pandemiei.
Eu sper din toată inima, având în vedere că am început discuțiile pentru el, că în luna noiembrie, care este bătută în cuie, deja este un brand specific acestei luni în competițiile de squash ale României. Noi am vorbit și cu PSA(Professional Squash Association) forul mondial care are sediul la Londra și am cumpărat din nou pentru acest an licența de organizare tot în noiembrie. Sperăm din toată inima, să ne permită situația din România, încât să avem competiția din acest an pe un teren de sticlă din nou.

 

Care este cel mai important titlu la nivel național din acest sport? Care este cel mai important titlu la nivel european și mondial din acest sport?

Avem un clasament, atât PSA, federația internațională, la nivel mondial, cât și Federația Română de Squash, la nivel național. În urma acumulării de puncte și câștigării de jocuri la evenimentele internaționale sau naționale se întocmește un clasament. În momentul de față, Bogdan Vasile este un tânăr jucător român care acum se află în Olanda pentru studiul la o academie, unde învață managementul sportiv, și el participă și la competiții internaționale. El este singrul cotat în rankingul internațional, iar la fete avem o colegă Kincso Szasz, din Miercurea-Ciuc, care și ea participă la diverse competiții internaționale. La nivel de România, pe siteul FRSquas, este disponibil clasamentul național unde avem peste 350 de jucători care sunt punctați în urma participării de-a lungul anilor la competițiile naționale. Mai există campion național la băieți, la fete. Mai avem campionatul național pe echipe și toate aceste competiții și campionate naționale sunt luate de la nivel mondial. La nivelul Statelor Unite există US Open, la fel ca la tenis de câmp, unde participă jucători din toată lumea.. În Marea Britanie, la fel. În literatura de specialitate squashului i se mai spune fratele mai mic al tenisului de câmp, doar că nu a avut parte de așa mare mediatizare.

Fratele mai mic și mai atomic al tenisului de câmp?

Într-adevăr, squashul este ca o explozie în interiorul acelui teren mic. Ai de alergat mult, trebuie să fii mereu atent la minge, să vezi dacă mingea va cădea în față, lângă frontwall, dacă va cădea în spate, lângă backwall, tot timpul de la punctul de la mijlocul terenului, cum i se spune punctul T. Noi trebuie să fim atenți, să alergăm înainte, înapoi, stânga, dreapta, să-l evităm pe adversar pentru că este un sport de gentlemani. Astfel, în squash sunt două infracțiuni. Este stroke-ul când traiectoria mingii tale, dacă ai lovi-o, l-ar lovi pe adversar. În momentul respectiv tu te oprești cu racheta sus și nu mai lovești mingea și arbitrul vede că adversarul era pe traiectoria mingii și-ți acordă ție punctul, celui care ai fi putut să dai în minge. Și mai este let-ul când se repetă mingea, când există o interferență între jucători sau când te-ai împiedicat și nu ai mai putut să lovești mingea, ți s-a desfăcut șiretul, din diverse cauze ori poate adversarul nu era pregătit să primească mingea. Deci, există repetarea mingii.
Sunt singurele reguli.


Cum a afectat pandemia squash-ul?

Foarte mult, foarte mult. Au fost toate cluburile închise în perioada de lockdown, iar apoi de abia din iulie-august și-au reluat activitatea anumite cluburi și competițiile naționale, dar numărul competițiilor a jost înjumătățit. Chiar acum în 10 aprilie vom avea campionatul național la București. În rest, lumea e temătoare, jucătorii sunt temători, așa încetul cu încetul și-au recâștigat încrederea de a juca. Nu se intră cu măști pe teren, dar la vestiare, pe culoare se poartă măștile, li se ia temperatura de către cel care-i primește la intrarea în club.

Ce obiective ai în 2021 și mai departe, atât din partea asociației pe care o conduci, dar și din partea FRSquash?

Obiectivul nostru principal este, chiar și de la adunarea generală trecută, să atragem câți mai mulți jucători spre squash, să avem câți mai mulți juniori și în același timp să influențăm investiții în dezvoltarea infrastructurii sportive, adică să convingem cât mai mulți oameni de afaceri să considere și că această investiție, în terenurile de squash, este una care poate să aducă și bani, dar și petrecerea timpului de calitate. Bineînțeles, e nevoie de rețetă, și aici noi putem ajuta pe orice om de afaceri care vrea să se îndrepte spre această investiție cu tot ce însemană consultanță de specialitate, sprijin din partea federației cu discount-uri la mingi, la rachete. Încercăm să aducem cât mai mult din rețetele de afară pentru că e nevoie. Spre exemplu, Marea Britanie are cam 4000 de teenuri de squash, în timp ce România are cam 65 de terenuri de squash.


 
Romanian Open Squash 2016, FOTO: arhiva personală

E un sport regal squash-ul? Aveți de gând să obțineți patronajul regal pentru un eveniment sau pentru federație?

Eu cred că este un sport regal, al monarhiei. Am văzut federațiile care au deja Înaltul Patronaj al unui membru al Casei Regale a României și vrem și noi să trimitem în perioada următoare către secretariatul Casei Regale o invitație și, în același timp, o propunere de a se alătura FRSquash și turneului Romanian Open Squash și vom vedea în ce măsură este pentru Casa Regală a României considerat ca o bună asociere a imaginii și a experienței pe care am acumulat-o. Eu cred că, în exterior, așa cum și tenisul de câmp a fost iubit de casele regale ale Europei, și squashul poate fi un sport atrăgător. Cel mai promovat a fost în filmele hollywoodiene și sper că și în cadrul Casei Regale a Regale a României să-l promovăm. În Olanda, Casa Regală de acolo a susținut dezvoltarea squashului în anii 60-70.

Comentarii