Șase cercetători ai Institutului Diplomatic Român (IDR) vor da în judecată instituția și acuză că au fost dați afară într-un mod abuziv. Directorul IDR, Dan Petre (foto), susține că a fost constrâns să ia această măsură ca urmare a unui raport al Curții de Conturi, care atrăgea atenția că aceștia nu respectau prevederile Codului Muncii.
Institutul Diplomatic Român a concediat șase cercetători – conf. dr. Armand Goșu, conf. dr. Florin Diaconu, conf. dr. Andrei Șiperco, conf. dr. Alin Ciupală, prof. dr. Ovidiu Bozgan, lect. univ. dr. Bogdan Antoniu – pe considerentul că aceștia nu respectă prevederile Codului Muncii privind numărul maxim de ore muncite într-o săptămână. Concluzia aparține Curții de Conturi, care arăta, în urma unui control, că angajații aveau contract de muncă și la o altă instituție de învățământ superior, în speță Universitatea București, iar prin însumarea acestor contracte se depășea durata maximă a orelor de muncă admise de legislație.
„Concedierea e și abuzivă, și ilegală, sper că voi dovedi în instanță acest lucru. Eu și colegii mei, șase profesori de la Universitatea București, am dat IDR în judecată. Decizia e cu atât mai stranie cu cât, deși la IDR numărul celor care predau și la Universitate e mult mai mare, doar noi, șase, am fost dați afară“, a declarat pentru RL Armand Goșu. De aceeași părere este și Florin Diaconu. „Toți am intrat prin concurs la acest institut. Din punctul nostru de vedere, decizia este ilegală și abuzivă. Codul Muncii spune că orice persoană poate munci în interiorul mai multor contracte de muncă. În accepțiunea statului, munca este o infracțiune“, a declarat Diaconu.
„Decizia este cu atât mai stranie cu cât, deși la IDR numărul celor care predau și la Universitate e mult mai mare, doar noi, șase, am fost dați afară.“, a declarat Armand Goşu
„Există posibilitatea de a depăși cele 48 de ore“
Contactat de RL, directorul IDR, Dan Petre, susține că nu există tensiuni personale care să fi dus la desfacerea contractelor de muncă, iar decizia a fost luată după definitivarea raportului Curții de Conturi. Deși ar fi putut contesta raportul în instanță, aceasta nu a făcut-o. „În urma unui control al Curții de Conturi, institutului i s-a cerut să aplice prevederile Codului Muncii, privind respectarea celor 48 de ore de muncă pe săptămână. Le-am cerut să opteze, să mai renunțe la ore, să facă în așa fel încât să intre în legalitate. Însumarea acestor contracte depășea durata orelor de muncă admise. Ei au refuzat orice negociere. Ei reproșează că nu am atacat raportul Curții de Conturi. Dar ataci un raport atunci când crezi că instituția a încălcat legea. Or, eu nu cred că este cazul aici. Este o chestiune de legislația muncii, nimic altceva’’, a spus Dan Petre.
Un expert în legislația muncii, Cristian Mihai, a explicat pentru RL că au existat situații în care numărul orelor admise a fost depășit dacă angajatul a dorit asta. În principiu, acest prag a fost introdus în Codul Muncii ca o formă de protecție pentru angajat, dar dacă acesta vrea să muncească mai mult, respectând cele 11 ore de repaus între două zile de muncă, atunci se poate.
„S-a analizat această situație pentru programele europene și s-a ajuns la concluzia că există posibilitatea de a munci dincolo de cele 48 de ore, la angajatori diferiți. Poate ar fi fost util un atac al raportului Curții, pentru că acesta vine în contradicție cu prevederile legale și cu practica instanțelor’’, a precizat Cristian Mihai.
