„Referitor la scrisoarea deschisă pe care UTI a difuzat-o în spaţiul public şi în care se aduc acuzaţii Primăriei Municipiului Bucureşti cu privire la managementul Arenei Naţionale, facem următoarele precizări: demersul companiei UTI este o formă clară de şantaj, întrucât nu pot coexista, în cadrul aceluiaşi document, alegaţii referitoare la o posibilă viitoare colaborare cu Primăria Capitalei şi informaţii trunchiate sau pur şi simplu neadevărate despre situaţia de la Arena Naţională. În realitate, compania UTI îşi asumă, de această dată, direct campania de discreditare a Primăriei Capitalei şi a Primarului General, dusă până acum doar prin intermediul anumitor publicaţii. Prin urmare, Primăria Municipiului Bucureşti îşi rezervă dreptul de a acţiona în instanţă atât conducerea UTI, cât şi instituţiile de presă care au publicat articole pe acest subiect fără a cere un punct de vedere Primăriei Capitalei şi fără o verificare elementară a informaţiilor”, se arată într-un comunicat de presă al PMB remis Agerpres.
Primarul General Gabriela Firea a anunţat luni că Arena Naţională va fi închisă pentru competiţiile sportive până la remedierea stării gazonului, ea menţionând, totodată, că acest proces ar putea dura două – trei luni.
Potrivit sursei citate, Primăria Capitalei „nu are cum să primească nici sfaturi, nici critici” de la o companie care „s-a discreditat prin modul defectuos în care a prestat servicii către municipalitate”, încasând în schimb sume de ordinul zecilor de milioane de euro.
„Deşi în scrisoarea publică se susţine că ‘întreţinerea şi menţinerea Arenei la parametrii impuşi de standardele FIFA/UEFA ar fi costat mult mai puţin în cadrul contractului de întreţinere încheiat cu UTI’ comparativ cu cheltuielile practicate în prezent de compania care gestionează acum stadionul, reamintim că, în perioada 2014 – 2017, când compania UTI administra Arena Naţională, în baza unui acord cadru, compania a încasat nu mai puţin de 26 de milioane de lei. Mai mult decât atât, în baza acelui acord cadru, SC UTI Grup SA realiza doar activităţi de întreţinere şi exploatare curentă a echipamentelor şi instalaţiilor din cadrul Arenei Naţionale, notificând beneficiarului starea tehnică a sistemelor şi defecţiunile apărute la componentele acestora, fără să procedeze la repararea sau înlocuirea acestora. Referitor la raportul încasări/cheltuieli, subliniem încă o dată că, în perioada 2011 – 2017, încasările se ridicau la 25,7 milioane lei, iar cheltuielile la 77,4 milioane lei (diferenţa neacoperită – 66,8%)”, explică PMB.
Sursa citată menţionează că, după rezilierea contractului, 2017 a fost primul an în care s-a redus la maximum diferenţa dintre încasări şi cheltuieli: încasările s-au ridicat la 4,6 milioane lei, iar cheltuielile la 5 milioane de lei (prin urmare din totalul cheltuielilor doar 8,3% nu sunt acoperite de încasări).
Reprezentanţii municipalităţii amintesc că, în luna mai, primăria a încheiat un acord-cadru cu Asocierea Compania Municipală Energetică Bucureşti SA şi Compania Municipală Tehnologia Informaţiei Bucureşti SA, în valoare de 15 milioane de lei, cu o durată de 36 de luni, pentru servicii tehnice de exploatare, operare, mentenanţă corectivă şi preventivă, instalaţii termice, ventilaţie, instalaţii de stins incendiu, instalaţii de joasă tensiune şi instalaţii de curenţi slabi pentru Arena Naţională.
