Înalţii demnitari vor primi de la 1 august indemnizațiile majorate, Guvernul Ponta aprobând, marți, prin ordonanța de rectificare bugetară suma necesară pentru finanțarea acestora. Premierul Ponta nu și-a onorat promisiunea de a amâna majorarea salariilor demnitarilor.
Guvernul a alocat, marți, prin ordonanța de rectificare bugetară, 600.000 de lei pentru majorarea indemnizațiilor a 68 de înalți demnitari. Indemnizaţiile preşedintelui, premierului şi preşedinţilor celor două Camere vor fi majorate la 21.540 lei brut (15.108 lei net), iar salarizarea vicepremierului va fi fixată la 20.000 lei brut (14.024 lei net). Miniştrii şi alte categorii de demnitari, inclusiv şefii serviciilor de informaţii, vor primi o indemnizaţie lunară de 19.055 lei brut (13.365 lei net).
În această ultimă categorie au fost incluşi şi consilierii prezidenţiali, care au rang de ministru. În prezent, șeful statului este remunerat lunar cu aproximativ 6.500 lei net, preşedinţii celor două Camere parlamentare şi prim-ministrul – cu 6.184 lei net, vicepremierul – cu circa 5.800 lei net, iar un ministru – cu 5.350 lei net. Cu alte cuvinte, salariul șefului statului va crește de 2,3 ori, al premierului de 2,4 ori, iar cele ale miniștrilor de 2,5 ori. Ordonanța privind salariile înalților demnitari a fost aprobată de Executiv, în 8 iulie, în ultima ședință de guvern condusă de premierul interimar Gabriel Oprea.
Ponta s-a opus doar la televizor
În 10 iulie, Victor Ponta a promis că va anula ordonanța, reclamând existența unei înțelegeri între președintele Klaus Iohannis și Gabriel Oprea, fără acordul său. Oprea, însă, l-a contrazis afirmând că Ponta și Iohannis aveau o înțelegere mai veche pe această temă. Ponta a promis că indemnizațiile demnitarilor vor fi majorate doar odată cu cele ale restului bugetarilor. Pe 24 iulie, premierul a revenit și a spus că nu va anula ordonanța, dar va elimina finanțarea prin ordonanța de rectificare bugetară. În ședința de ieri, însă, Guvernul nu a luat nici o măsură de anulare, iar ordonanța privind salariile bugetarilor a rămas în vigoare, fiind finanțată prin ordonanța de rectificare bugetară.
Decizia de ieri a Executivului ridică semne de întrebare în special legate de faptul că guvernanții au separat salariile proprii de cele ale bugetarilor de rând. Legea privind salariile res-tului bugetarilor va fi transmisă Parlamentului în septembrie și, potrivit planurilor guvernului, va intra în vigoare abia în ianuarie 2016.
Subiectul nici nu a fost abordat, ieri, de către premierul Ponta, care a preferat să vorbească despre drepturile celorlalți bugetari. “Alocăm toţi banii necesari pentru plata alocaţiilor mărite pentru copii, pentru plăţile suplimentare aprobate de Parlament pentru veteranii de război, pentru foştii deţinuţi politici, pentru aviatori, personalul navigant, pentru diplomaţi, pentru grefieri, pentru toate categoriile sociale”, a spus Ponta. Toate aceste măsuri au justificat majorarea bugetului Ministerului Muncii cu 1,22 miliarde de lei.
Câștigători și perdanți
Față de forma inițială a proiectului de rectificare, Guvernul a aprobat un amendament care viza Ministerul Apărării Naționale. După această discuție, ministrul Mircea Duşa a anunţat că se va ajunge per ansamblu de la 1,4% din PIB, la 1,51%. În forma inițială, publicată duminică pe site-ul Ministerului Finanțelor, bugetul MApN scădea, dar Mircea Dușa a susținut, luni, că informația nu este corectă.
În rest, liniile de forță ale rectificării bugetare au rămas aceleași în privința principalilor beneficiari și a principalilor perdanți. Așa cum menționam, Ministerul Muncii este unul dintre principalii beneficiari. Guvernul a alocat 1,24 miliarde de lei pentru echilibrarea bugetelor consiliilor județene și primăriilor. Ministerul Finanțelor Publice urmează să primească 1,2 miliarde de lei, din care 500 de milioane de lei pentru hotărâri CEDO și despăgubiri aferente proceselor de restituire a proprietăților. Ministerul Afacerilor Interne va primi 565,7 milioane de lei, în special pentru plata salariilor. Bugetul Ministerului Transporturilor va scădea cu 985 de milioane lei. De asemenea, cheltuielile de investiții s-au redus cu 20%.
Rezervele Consiliului Fiscal
Consiliul Fiscal a avizat rectificarea bugetară, dar a formulat o serie de rezerve față de ordonanța aprobată, ieri, de Guvern.
Încadrarea în ținta de deficit bugetar pe anul în curs în contextul menținerii parametrilor actuali ai politicii fiscal-bugetare se va realiza cu ușurință, în condițiile în care sub-execuția cheltuielilor de investiții apare drept foarte probabilă.
Consiliul are rezerve serioase față de nivelul rectificării ascendente a programului aferent veniturilor din contribuții sociale.
Consiliul este sceptic şi în ceea ce privește probabilitatea de materializare a estimărilor privind sumele din fonduri europene post-aderare revizuite ascendent cu circa 2 miliarde de lei.
Execuția din anii precedenți relevă o tendință sistematică de nematerializare a alocărilor programate, în pofida unor proiecții ambițioase.
