De la 1 ianuarie 2014, Marea Britanie ar trebui să ridice restricţiile de pe piaţa muncii stabilite pentru România şi Bulgaria în momentul aderării celor două ţări la Uniunea Europeană.
Ridicarea restricţiilor a stârnit, însă, o serie de polemici. Va exista sau nu o migraţie în masă a românilor spre Marea Britanie odată ce nu va mai fi nevoie de permise de muncă?
Însă migraţia poate fi predictibilă doar prin abordări cantitative potrivite, a explicat profesorul de sociologie din cadrul Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială de la Universitatea Bucureşti, Dumitru Sandu.
În acelaşi registru sociologic, dr. Dumitru Sandu a explicat în cadrul dezbaterii “Şase ani de restricţii pe piaţa muncii din Uniunea Europeană”, că migraţia românilor este în prezent una de criză. Românii au format comunităţi stabile în Italia şi Spania, dar în situaţia economică actuală se orientează şi spre alte ţări europene precum Marea Britanie şi Germania.
Un studiu realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie, publicat în ianuarie 2013 pe tema “Perceptions and atittudes of Romanian population regarding working abroad” arată că Marea Britanie este abia a doua opţiune pentru români ca piaţă a muncii în care ar vrea să lucreze. Germania se află, potrivit studiului, pe primul loc.
Ce efecte au avut restricţiile şi cine a avut de câştigat de pe urma lor?
O investigaţie a Başkan Investigative Reporting Network realizată de Sorana Stănescu în 2012 cu privire la lucrătorii români şi bulgari din Marea Britanie a arătata că restricţiile au favorizat, spre exemplu, în domeniul construcţiilor, exploatarea muncitorilor veniţi din cele două ţări
“Industria de construcţii a avut de câştigat de pe urma restricţiilor impuse cetăţenilor A2, prin îngroşarea rândurilor de muncitori prost plătiţi, pe şantiere unde regulile de funcţionare ţi normele de protecţie sunt, de cele mai multe ori, nerespectate”, se precizează în investigaţie.
Într-o abordare generală cetăţenii străini care vor să lucreze în Marea Britanie ar trebui să aplice pentru un număr de asigurări sociale, număr prin care sunt verificare contribuţiile sociale şi taxele plătite de angajaţi sau de cei care lucrează ca persoane fizice autorizate.
“Cel mai uşor este pentru românii şi bulgarii care vin în baza unei oferte ferme de angajare din partea unei firme britanice”, mai arată investigaţia.
Citeşte şi Campanie anti români şi bulgari: Vă rugăm, NU VENIŢI în Marea Britanie
De cele mai multe opri, însă, majoritatea îşi caută un loc de muncă atunci când ajung pe teritoriu britanic „şi se orientează către construcţii şi servicii de curăţenie în hoteluri, unde pot lucra ca PFA fără a avea nevoie de un permis de muncă. Cei cărora li se refuză un număr de asigurări sociale pe motiv că nu pot oferi suficiente dovezi că îşi desfăşoară activitatea în calitate de PDF ajung de regulă să fie plătiţi la negru pentru munci fizice care necesită minimă documentaţie”.
De câştigat a avut, desigur, ţara gazdă. O forţă de muncă, de foarte multe ori, prost plătită a contribuit la piaţa internă a statului care i-a primit pe imigranţi. Un al doilea beneficiar ar fi şi agenţiile de recrutare care percep diferite comisioane din ventul celor cărora le găsesc un loc de muncă.
Ce spun demnitarii şi specialiştii. Migraţie în masă, procedură de infrigement pentru Marea Britanie?
Luminiţa Odobescu, consilier de stat pentru Afaceri Europene în cadrul Cancelariei Prim-ministrului, a sesizat în cadrul dezbaterii, cu referire la problematica restricţiilor pe piaţa muncii din Marea Britanie, o contradicţie. Liberalizarea este importantă în dezoltarea pieţei interne şi, totuşi, state ca Marea Britanie o văd ca pe un pericol.
“Pe de-o parte avem state membre care îşi exprimă îngrijorarea cu privire la liberalizarea pieţei muncii, dar, care, în acelaşi timp, îşi doresc o dezvoltare a pieţei interne”, a declarat Luminiţa Odobescu.
“Cred că printr-un dialog constant putem depăşi anumite preocupări şi stereotipuri care afectează piaţa muncii”, a mai subliniat consilierul.
Ambasadorul Irlandei la Bucureşti, Oliver Grogan, a explicat, la rândul său în cadrul dezbaterii că: “40.000 de români sunt în Irlanda. Nu pare mult, dar populaţia Irlandei este de 4.5 milioane de locuitori, este o concentraţie mare de români, dar care s-a integrat. Ce s-a întâmplat după ridicarea restricţiilor? Nu mare lucru. Ce care au vrut să plece (în Irlanda, n.red.), au plecat deja “
* Irlanda a ridicat restricţiile pentru români în 2012
Aceeaşi idee, potrivit căreia românii care au vrut să plece în alte ţări au făcut-o deja este susţinută şi de Sean Bamford, expert în elaborarea de politici de migraţie al Departamentului Iunii Europene şi Relaţii Internaţionale din cadrul Trade Unuin Congress.
Bamford mai aduce, însă, în discuţie şi ideea de comunitate. Bamford a exemplificat pentru România Liberă importanţa unei comunităţi cu referire la polonezii din Marea Britanie.
Polonezii din Marea Britanie au o comunitate solidă,de altfel poloneza este a doua cea mai vorbită limbă din statul englez. Daca un tânăr polonez vrea să vină în Marea Britanie, este mai uşor pentru el să îşi găsească un loc de muncă, să se integreze pentru că are această comunitate formată de zeci de ani, comunitate pe care nici românii, nici bulgarii nu o au în acest moment acolo.
Directorul Departamentului de Diplomaţie Culturală şi Economie Globală, Vasile Puşcaş, cel care a coordonat echipa de negociere a aderării României la Uniunea Europeană este de părere că resursele sunt extrem de importante, mai ales acum în perioadă de criză.
Competitivitatea în cadrul UE, la ora actuală, mizează pe forţa de muncă, prin urmare menţinerea restricţiilor nu va face altceva decât să contribuie la menţinerea crizei. De asemenea, Vasile Puşcaş a subliniat că blamarea românilor, nu este o soluţie.
„1 ianuarie 2014 este un moment cheie pentru credibilitatea UE, este un examen”, a atras atenţia Vasile Puşcaş.
Directorul Departamentuluid e Diplomaţie a mai precizat că este nevoie ca statele europene să renunţe la abordările tradiţionaliste de secol XIX pentru că este nevoie de o schimbare a modeluluid e dezvoltare economico-socială care să permită o ieşire din criză.
Citeşte şi BBC: Corlăţean respinge stereotipurile din presa britanică despre român
Vasile Puşcaş a mai subliniat că menţinerea restricţiilor va însemna o formă de discriminare şi o dovadă că UE practică politici după ureche, cu puternice influenţe politice.
“Comunicarea politică nu este europeană , ci parohialistă în UE (…). Avem o slabă calitate a leadershipului politic şi social al Uniunii. Dacă la 1 ianuarie 2014 nu se va liberaliza piaţa muncii şi se va menţine o atitudine de discriminare este clar că în UE nu se va vorbi despre reformă pentru ieşirea din criză”, a prezicat directorul Departamentului de Diplomaţie Culturală şi Economie Globală,
Uniunea Europeană s-a aflat mereu într-o “bătălie” între latura sa interguvernamentală şi cea comunitară.
“Vorbim azi nu doar de o criză economică, ci şi de una socială, chiar de indentitate şi de valori, după părerea mea”, a declarat europarlamentarul Renate Weber.
“Vedem o revigorare a primării interesului naţional, nu a celui comunitar. Cred că este o perioadă în care UE, plecând de jos în sus, de la oamenii, îşi va găsi o nouă identitate (…). Cred că va câştiga partea raţională. Toate statele au cunoscut perioade de bunăstare pe care n-ar fi cunoscut-o fără UE”, a mai explicat europarlamentarul.
Legat de teoriile lansate din Marea Britanie, la nivel politic şi mediatic, cu privire la ce se va întâmpla din 2014, Renate Weber a afirmat că asistăm la o companie a ţapilor ispăşitori (skapegoating): “premierul britanic David Cameron, în mod năucitor, se simte în competişie cu extremistul de dreapta, Nigel Farage. Este mare păcat ca un om îşi găseşte drept subiect de campanie venirea românilor şi a bulgarilor”.
Marea Britanie este doar unul dintre exemplele de “campanie”. Europarlamentarul a semnalat şi situaţia din Olanda unde există propunerea ca cei care nu vorbesc olandeza să nu mai beneficieze de asistenţă socială.
“Dacă pe piaţa muncii (din Marea Britanie, n. red.) ar fi în continuare restricţii, va fi obligatorie procedura de infrigement”, a atenţionat Renate Weber.
Subiectul legat de o posibilă migraţie în masă a românilor de la 1 ianuarie 2014 a căpătat amploare în ultima lună, în mod special la nivel mediatic. Tabloidele britanice precum The Sun sau The Daily Mail au lansat ipoteza unei adevărate invazii care ar putea sa aiba loc anul viitor. Invazia, cel mai probabil, nu va avea loc. O procedura de infringement, însă, îm potriva Marii Britanii, ar putea deveni un scenariu real.
