Membrii Parlamentului român au votat, cu o majoritate covârşitoare, să îşi sporească imunitatea în faţa unor posibile urmăriri penale, o măsură care ar putea supăra Comisia Europeană, deja exasperată de eforturile ezitante ale României în combaterea corupţiei, scrie Reuters.
Deputaţii au adoptat, marţi, o serie de modificări legate de statutul parlamentarilor, modificări prin care, pe de-o parte, li se reduc alocaţiile pentru cazare şi transport, iar, pe de altă parte, îngreunează investigaţiile procurorilor în cazurile de conflicte de interese, explică agenţia de presă.
Procurorii vor avea de acum nevoie de aprobare parlamentară pentru a putea iniţia urmărirea penală a unui senator sau deputat.
„Acest lucru înseamnă ca acele solicitări ale procurorilor de iniţiere a procedurii de urmărire penală care vor fi respinse, nu vor mai vedea vreodata lumina zilei. Este posibil ca procesul să rămână blocat la nivelul comisiilor parlamentare”, a explicat Laura Ştefan, specialistă în probleme legale în cadrul organizaţiei Expert Forum.
Citeşte şi Stroe: Germania şi Olanda vor relua după raportul MCV discuţiile interne privind Schengen
O altă modificare aprobată, continuă Reuters, slăbeşte puterea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), o instituţie înfiinţată de România după întrarea în 2007 în Uniunea Europeană, menită să investigheze posibilele conflicte de interese ale politicienilor.
Senatorii şi deputaţii care nu reuşesc să aducă probele necesare care să dezmintă un conflict de interese în faţa ANI, îşi pierdea scaunul în Parlament. Acum, însă, senatorii şi deputaţii îşi păstrează mandatul până când o instanţă nu dă un verdict în cazul lor, verdic care ar putea să fie dat chiar şi după câţiva ani.
Citeşte şi PNL a PIERDUT războiul cu ANI. Ce obţin şi la ce renunţă parlamentarii prin noul Statut
Sergiu Miscoiu, analist al Centrului de Studii Politice şi Relaţii Internaţionale a declarat pentru Reuters că aceste schimbări vor avea o mare greutate în faţa Comisiei Europene şi că ele vor determina o amânare îndelungată a aderării României la spaţiul Schengen
România deja se află sub o atentă supraveghere a Uniunii Europene, atrage atenţia Reuters, după criza politică din vara anului 2012, când liderii europeni şi-au exprimat îngrijorarea faţă de încercarea alianţei politice de stânga să îl demită pe preşedintele ţării, Traian Băsescu.
