UPDATE 14.15: „Am condus ședința care a avut o ordine de zi destul de bogată. Am discutat despre strategia UE pe dimensiunea de secritate și apărare, prezentat de MAE, o temă foarte importantă pentru noi, care vizează, în prima etapă, cercetare militară și care va studia felul în care armatele naționale vor colabora mai intens, în chestiuni ce țin de interesul european. Concluzia simplificată este că România este interesată de acest proiect și că dorește să devină parte din proiect. Vă reamintesc de Europa cu mai multe viteze. Nu se mai discută despre așa ceva, ci despre proiecte la care participă cine voiește și cine poate. Când e vorba despre securitate, România dorește să participe”, a spus președintele Klaus Iohannis.
„Este, totuși, important de știut că a fost majorat numărul forțelor care pot fi puse la dispoziție. 1793 de persoane, militari și civili pot participa la misiuni externe, din partea MAPN, 971 din partea MAI. Dispunem de o marjă confortabilă de a aloca, când e cazul, un număr suplimentar pentru aceste misiuni. Au mai fost stabilite, pentru fiecare situație în parte, numere de militari civili care mai pot fi mobilizați”, a mai spus președintele Iohannis.
El a mai precizat că a analizat un raport prezentat de MAE privind migrația ilegală. „Acest fenomen migraționist care s-a intensificat neașteptat de mult în 2015 nu mai este ceva extraordinar, ci ceva cu care ne confruntăm zilnic. Trebuie să ne pregătim să facem față acestei mișcări migraționiste pentru mulți ani de acum înainte. Avem date și de la UE și de la serviciile de intelligence și nu există semnale că tendința se va diminua. Nu avem rezultate pozitive privind războiul din Siria”.
Totodată, președintele a anunțat că a aprobat raportul SRI pentru 2017. „A arătat, o dată în plus, cât de importantă este munca pe care SRI o depune pentru a ne apăra de teroriști. Un alt punct privește îmbunătățirea activității Centrului de Cooperare Antiteroristă, pentru a fi pregătiți.”
Planul de înzestrare a Armatei a fost retras de pe ordinea de zi. „S-a constatat că documentul a neglijat un aspect important – a aloca 2%din PIB pentru Apărare pentru 10 ani. A fost retras de inițiator. Urmează să fie prezentat într-o ședință ulterioară a CSAT”.
Președintele Iohannis a afirmat că accidentul din Argeș arată de ce este nevoie de înzestrarea Armatei. „Noi am aprobat planurile și acest document vedea în completare. Proiectele pentru achizițiile strategice au fost adoptate, completate. Urmează ca MApN să le pună în practică. Cred că toată lumea a înțeles că nu putem tergiversa lucrurile, pentru că punem în pericol siguranța națională”.
Șeful statului a fost întrebat și despre conflictul din DNA, ca urmare a presupuselor înregistrări cu Laura Codruța Kovesi.
„Am fost informat cu privire la aceste abordări media. Cred că este bine să se verifice. Se fac verificări și în interiorul DNA și la CSM. Am luat act că ministrul Justiției a cerut verificarea managementului. Eu sunt foarte mulțumit de activitatea instituțiilor și de conducerea lor. Am auzit prea multe așa-zise interceptări, ascultări, interpretări, ca să mai cred în ele. La finalul verificărilor, vom afla cu toții unde este adevărul”, a spus președintele.
Întrebat despre o posibilă suspendare a șefei DNA, Klaus Iohannis a răspuns: „Nu văd niciun motiv”.
Șeful statului a fost întrebat și dacă a vorbit cu șefa DNA. „Nu discut cu ea astfel de chestiuni. Nu intră în fișa postului președintelui. Dacă voi semna sau nu, este din filmul <<dacă și parcă>>. Nu cred că este afectat statul de drept.”.
Președintele a fost întrebat dacă acuzațiile de plagiat care planează asupra lui Mihai Tudose vin în contradicție cu criteriile de integritate enunțate de el, înainte de numirea lui Mihai Tudose.
„Evident că nu, astfel nu l-aș fi desemnat. Dacă astfel de acuzații se adeveresc, problema nu trebuie rezolvată de mine, ci de persoana care a propus. Dacă urmează să apară confirmarea, vor veni și soluții. La consultări, am acceptat propunerea coalției. PSD răspunde integral și până la sfârșit de activitatea prim-ministrului Tudose, iar premierul, în calitate de persoană privată, răspunde. Este un guvern PSD-ALDE. Punct”, a spus Iohannis.
Șeful statului a fost întrebat și dacă are o analiză proprie privind conflictele din DNA.
„Sincer, nu cred că este afectată lupta anticorupție. Ea se desfășoară la viteza ei intrinsecă, normală. Aceste scandaluri nu sunt bune, ele zguduie încrederea cetățeanului în instituții și pun mari semne de întrebare partenerilor și aliaților noștri. Trebuie să știm foarte clar ce e adevărat și ce nu. Indiferent dacă este un scandal creat de media sau de politicienii corupți sau dacă a fost vorba de o scăpare, trebuie să vină clarificări de la instituții: Inspecția Judiciară, CSM, Ministerul Justiției”.
13.50: Preşedintele Klaus Iohannis va susţine marţi, de la ora 14.15, o declaraţie de presă, la Palatul Cotroceni, a anunţat Administraţia Prezidenţială.
Românialibera.ro transmite declarațiile președintelui în format LIVE TEXT.
13.20: Ședința CSAT s-a încheiat.
11.20: A început ședința CSAT.
O ședință a Consiliului Suprem de Arărare a Ţării (CSAT) va avea loc, marți, fiind prezidată de președintele Klaus Iohannis. Pe ordinea de zi se află planul de înzestrare a Armatei şi raportul activităţii Serviciului Român de Informaţii, informează Administraţia Prezidenţială.
„Marţi, 4 iulie, începând cu ora 11:00, la Palatul Cotroceni, va avea loc şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, condusă de către Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis”, precizează, într-un comunicat de presă, Administraţia Prezidenţială.
Pe ordinea de zi a şedinţei se află Planul de înzestrare a Armatei României 2017-2026. Discuţia va avea loc în contextul în care pentru anul 2017, România a alocat 2% din PIB pentru domeniul apărării. De asemenea, se va discuta şi despre Carta albă a apărării, aprobată în prima şedinţă a executivului condus de Mihai Tudose, ce a avut loc vineri, la Palatul Victoria.
CSAT va discuta în şedinţa de marţi şi despre activitatea Serviciului Român de Informaţii în anul 2016. Pe ordinea de zi se mai află implementarea Strategiei Globale a UE (dimensiunea securitate şi apărare), forţele armate ale României care pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, în anul 2018, regulamentul de organizare şi funcţionare a Centrului de Coordonare Operativă Antiteroristă şi evoluţiile recente ale fenomenului migraţiei şi principalele măsuri implementate la nivel naţional.
Şedinţa CSAT de marţi este prima după instalarea guvernului condus de Mihai Tudose. Astfel, noii membri din componenţa CSAT sunt ministrul Apărării Adrian Ţuţuianu, ministrul Economiei Mihai Fifor şi ministrul Finanţelor Publice Ionuţ Mişa.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării este, conform Constituției, o autoritate administrativă autonomă, sub controlul Parlamentului, care se ocupă cu organizarea și coordonarea unitară a activităților care privesc apărarea țării și siguranța națională.
Președintele țării îndeplinește funcția de președinte al CSAT, în timp ce prim-ministrul este vicepreședinte al Consiliului. Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării sunt: ministrul Apărării Naționale, ministrul Afacerilor Interne, ministrul Afacerilor Externe, ministrul Justiției, ministrul Economiei, ministrul Finanțelor Publice, directorul Serviciului Român de Informații, directorul Serviciului de Informații Externe, șeful Statului Major General și consilierul prezidențial pentru securitate națională.
La lucrările Consiliului pot participa ca invitați, cu aprobarea președintelui, și reprezentanți ai Parlamentului, ai administrației publice centrale și locale, ai organizațiilor neguvernamentale, ai altor instituții publice cu atribuții în domeniul apărării și siguranței naționale, precum și ai societății civile.
CSAT se convoacă de către președintele acestuia, trimestrial sau ori de câte ori este necesar, dar poate fi convocat și la inițiativa a cel puțin unei treimi din numărul membrilor săi. Ședințele CSAT au un caracter secret, se desfășoară în prezența a cel puțin două treimi din numărul membrilor săi și sunt conduse de președintele acestuia, iar în absența sa, de vicepreședinte. Ordinea de zi este stabilită de președinte, cu consultarea vicepreședintelui.
