Premierul Victor Ponta a anunţat că a discutat cu preşedintele PNL, Crin Antonescu, şi că s-a “împăcat” cu acesta. El a adăugat că Antonescu rămâne candidatul USL la alegerile prezidenţiale. În schimb, Crin Antonescu a susţinut că acest subiect nu a fost atins în discuţia avută cu premierul Victor Ponta. “Doar nu o să intru într-o nouă divergenţă cu premierul când spune că ne-am împăcat”, a adăugat, ironic, Crin Antonescu.
Ulterior, Ponta şi-a nuanţat afirmaţiile dar a păstrat teza împăcării. “Nu am vorbit în mod detaliat, era şi foarte greu la telefon, însă mi-a spus că în mod sigur, ca şi mine, îşi doreşte să avem în continuare un USL unit.”, a afirmat Ponta.
Alianţă unită, calcule separate
În timp ce liderii USL vorbesc despre împăcare, mutările din Parlament dovedesc existenţa unor strategii de rezervă.
Astfel, grupul PSD şi-a îngroşat rândurile cu trei parlamentari. Deputaţii Radu Popa (independent, fost PPDD) şi Ion Melinte (PPDD) au trecut la PSD. Senatorul Iulian Cristache a plecat de la PPDD la UNPR, partid ai cărui parlamentari fac parte din grupul PSD.
Victor Ponta a recunoscut că social-democraţii vor să atragă şi alţi parlamentari din partidul lui Dan Diaconescu. “Sunt mulţi parlamentari de la PPDD care s-au înscris în grupul parlamentar PSD şi vor mai fi şi alţii”, a afirmat Ponta. Estimările premierului nu sunt lipsite de acoperire: Radu Popa, înscris ieri în PSD, a fost, până acum câteva luni de zile, liderul grupului PPDD. După ce a fost exclus din partid, alţi nouă deputaţi PPDD şi-au dat demisia din formaţiunea lui Dan Diaconescu. Este posibil ca grupul de nouă deputaţi să îl urmeze pe Radu Popa la PSD. Planul PSD de a atrage parlamentari din PPDD este mai vechi, dar a fost resuscitat pe fondul scandalului “Roşia Montană”.
După ultimele mutări, PSD are 226 de senatori şi deputaţi, iar majoritatea parlamentară este de 292 de voturi. În cazul unei rupturi a alianţei cu PNL, PSD se poate baza pe sprijinul UDMR – 26 parlamentari şi al Grupului Minorităţilor – 18 parlamentari. În total, 270 de voturi iar diferenţa ar putea fi asigurată prin sprijinul PC – 27 de voturi şi prin alte racolări de la PPDD.
De cealaltă parte a baricadei, PNL are 149 de parlamentari şi este departe de a putea constitui o majoritate. Liberalii au încercat şi ei să atragă parlamentari PPDD, dar au eşuat, în condiţiile în care PSD are primul-ministru, cel care împarte resursele către colegii. PNL a atenuat neînţelegerile cu PC, izbucnite în urmă cu câteva luni, tocmai de teamă că partidul patronat de Dan Voiculescu se va alătura PSD.
Anticipatele, în stand-by
Că există neînţelegeri la nivelul USL o dovedeşte şi faptul că premierul Victor Ponta a amânat alegerile parţiale pentru parlamentare, deşi USL are în jur de 60% în sondaje.
PNL a invocat în mai multe rânduri, în şedinţele USL, necesitatea organizării alegerilor parţiale pentru mandatele vacante, dar o decizie a fost amânată de social-democraţi.
Trei din cele cinci mandate pentru care trebuie să se organizeze alegeri nominalizările vor aparţine PNL, unul PC şi unul PSD.
Astfel, liberalii ar urma să propună candidaţi pentru colegiile eliberate de Dan Radu Ruşanu, Eduard Hellvig şi Ovidiu Silaghi. De asemenea, PC va propune candidatul din partea USL în colegiul eliberat de Dan Voiculescu, în Bucureşti. PSD va propune candidat în colegiul eliberat de Aurel Nechita.
În total, sunt vacante şapte mandate de deputaţi şi senatori, însă în cazul colegiilor în care au fost aleşi George Becali (PNL) şi Olosz Gergely (UDMR) au fost aleşi câte doi parlamentari pentru acelaşi colegiu. Potrivit modificărilor aduse Statutului parlamentarilor, în aceste cazuri nu mai pot fi organizate alegeri parţiale.
