Propus de președintele Klaus Iohannis, fostul comisar european pentru Agricultură are șanse mari să fie votat de Parlament. Problemele ar putea începe după votul de învestitură.
Fostul comisar european pentru Agricultură Dacian Cioloș a fost desemnat, marți, de către președintele Klaus Iohannis, pentru funcția de premier, Iohannis precizând că soluția agreată cu partidele politice, cu foarte mici excepții, este cea a unui guvern de tehnocrați. ”După părerea mea, în această etapă, pentru a rezolva problema guvernării, este nevoie de un prim-ministru independent sau tehnocrat, o persoană curată, care să nu fi fost implicată în scandaluri, o persoană integră. Este nevoie să fie promovaţi miniştri performanţi, este nevoie de partide fără corupţi, este nevoie ca partidele să facă curăţenie în interior şi să nu promoveze persoane suspectate de corupţie”, a declarat șeful statului. Acesta a menționat că România are nevoie de alegeri corecte în 2016, întărirea statului de drept și de „rămânerea fermă” pe calea euro-atlantică.
Prezent la Cotroceni, Dacian Cioloş a declarat că intenţionează să deschidă administraţia guvernamentală spre societate şi să lucreze îndeaproape cu grupurile politice din Parlament pentru „a progresa împreună” pe proiectele ce vor fi propuse, el precizând că în perioada următoare se va concentra pe formarea echipei. „Sunt conştient că un an de zile este o perioadă lungă, dar în acelaşi timp este o perioadă prea scurtă pentru a finaliza reformele pe care mulţi le aşteaptă”, a afirmat Cioloș.
Propunerea a fost oficializată de președintele Klaus Iohannis la finalul celei de-a doua runde de negocieri cu partidele politice.
Cum arată majoritatea pro-Cioloș
Noul Executiv, care va fi format exclusiv din miniștri tehnocrați, pare să aibă voturile necesare pentru a fi aprobat de Parlament, ținând cont de poziționările partidelor la negocierile de la Cotroceni, desfășurate luni seară și ieri dimineață. UNPR, de care depinde majoritatea parlamentară, a anunțat ieri că va susține orice propunere a președintelui Klaus Iohannis. În acest moment, PNL, UNPR, UDMR, independenţii şi minorităţile pot asigura 310 voturi, față de cele 274 de voturi necesare învestirii noului Guvern.
Chiar dacă la nivel declarativ liderul UNPR, Gabriel Oprea, a susținut că fosta coaliție PSD-UNPR-ALDE încă funcționează, pasul de ieri echivalează cu încă o schimbare a majorității, cu sprijinul UNPR. „Am fost informaţi de PSD, propunerea de prim-ministru, domnul Voinea. Un om foarte serios, un adevărat profesionist. Poate fi o formulă de prim-ministru. În schimb, considerăm că, în actualul context de securitate complicat regional, european, naţional, preşedintele României trebuie să desemneze un prim-ministru competent. La consultări am discutat cu domnul preşedinte, vom sprijini propunerea pe care o va face, un prim-ministru competent, un Guvern competent, de tehnocraţi”, și-a justificat Oprea sprijinul pentru noul premier. Liberalii au anunțat încă de luni seară că vor susține propunerea președintelui, renunțând la varianta anticipatelor, în lipsa unui acord politic. UDMR s-a pronunțat pentru un premier tehnocrat „gen Dacian Cioloș”.
PSD evită un răspuns tranșant
În opoziție ar putea să rămână PSD, care l-a propus pe Liviu Voinea, viceguvernatorul BNR, respins pentru că a fost considerat prea apropiat de social-democrați. Totuși, președintele PSD, Liviu Dragnea, a evitat, ieri, un răspuns tranșant, afirmând că PSD va lua o decizie politică, după ce va vedea echipa și programul premierului desemnat. În opoziție s-ar putea situa și ALDE, care a anunțat că vrea un guvern politic, și nu unul de tehnocrați. Totuși, liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a avut un mesaj laudativ la adresa lui Cioloș, care a fost ministru al Agriculturii în guvernul său.
Premierul desemnat are șanse consistente să obțină votul Parlamentului, dar de aici încep semnele de întrebare. Nu este clar până la cel nivel vor fi instalați tehnocrați. Parlamentul va vota un premier și o listă de miniștri, însă liberalii au cerut deja depolitizarea funcțiilor din eșalonul doi – secretari de stat, șefi de agenții, prefecți, directori de deconcentrate. Majoritatea celor care ocupă astfel de funcții au fost instalați de PSD, iar liberalii susțin că menținerea lor ar însemna că nu asistăm la o adevărată schimbare. Chiar dacă sună generos, ideea nu este ușor de pus în practică. De exemplu, Guvernul Isărescu a fost condus de un premier tehnocrat, dar a avut miniștri politici. Chiar și așa, relația cu majoritatea parlamentară s-a dovedit dificilă. Dincolo de declarațiile publice, implicarea parlamentarilor în susținerea unui guvern este direct proporțională cu numărul de oameni care obțin funcții la propunerea senatorilor și deputaților.
Probleme în Parlament
Mai mult, noua majoritate va fi una eterogenă și problema este că pentru funcționarea în condiții optime a unui Executiv nu este suficient votul de învestitură, este nevoie și de sprijin parlamentar pentru proiectele ulterioare – proiecte de legi, ordonanțe de urgență. La acest capitol, surse liberale afirmau că se mizează pe un sprijin constant al UNPR, chiar fără o negociere punctuală. „Lui Gabriel Oprea nu i s-a oferit nimic la schimb, susținerea noului guvern este o inițiativă personală. Nici PSD, nici PNL nu vor să candideze pe liste comune cu UNPR.
Pentru UNPR singura șansă de supraviețuire politică va fi să își lege imaginea de guvernul de tehnocrați, pentru a încerca să evite prăbușirea în sondaje”, au afirmat sursele citate.
Că noul Guvern va avea probleme în relația cu Parlamentul o dovedește, însă, și votul de ieri din Comisia de muncă a Camerei Deputaților, unde PSD, UNPR și ALDE au aprobat un amendament care prevede majorarea cu 10% a salariilor celor care lucrează la stat. Ministerul de Finanțe a spus că bugetul României nu poate susține acest lucru pe 2016 și că asta ar însemna tăieri de la alte cheltuieli. Faptul că deputații au ignorat mesajele propriului guvern interimar este un prim semnal că noul Executiv va avea dificultăți în a-și impune politica economică, în condițiile în care președintele Iohannis este un adversar declarat al creșterii deficitului bugetar. Decizia de ieri pune o presiune suplimentară pe viitorul Executiv, care a moștenit de la Guvernul Ponta un proiect de lege privind salarizarea bugetarilor. În plus, proiectul privind majorarea salariilor aleșilor locali a trecut tacit de Camera Deputaților.
În schimb, la Senat, noua majoritate a repurtat deja o primă victorie. Comisia juridică a Senatului a decis, la propunerea PNL, ca toți consilierii locali și județeni care au schimbat partidul în baza ordonanței care permitea traseismul să își piardă mandatele, iar primarii și șefii de consilii județene să revină la partidul de la care au plecat. Social-democrații au vociferat, după care au părăsit sala în semn de protest. Au rămas în sală cinci membri PNL, un membru UNPR și un membru UDMR. Decizia finală va fi luată de plenul Senatului și rămâne de văzut dacă noua majoritate se va menține, în condițiile în care UNPR este unul dintre partidele care au beneficiat de pe urma traseismului.
Anunțul președintelui Klaus
Iohannis a venit după două runde de consultări cu partidele, dar și după discuții, în premieră, cu societatea civilă. Victor Ponta a demisionat, săptămâna trecută, din postul de premier, după ce zeci de mii de persoane au manifestat în Bucureşti şi în alte oraşe mari din România, pentru a-şi exprima revolta în legătură cu incendiul din 30 octombrie de la Clubul Colectiv din Bucureşti şi pentru a cere demisia celor responsabili.
Pași procedurali
Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.
Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
Cine este premierul desemnat
Născut la 27 iulie 1969.
Este de profesie inginer agronom.
Între 2002 și 2003, a lucrat pentru Delegația Comisiei Europene în România, pregătind implementarea SAPARD în România.
Între 2005 şi 2007, Cioloş a fost consilier al ministrului Agriculturii, reprezentând totodată România în comisia specială a Consiliului Uniunii Europene pe tema Agriculturii.
A fost ministru al Agriculturii, între 2007 și 2008, în Guvernul Tăriceanu, fără a se înscrie în PNL.
Între 2009 și 2010 a fost șeful Comisiei prezidențiale pentru Agricultură.
A devenit comisar european pentru Agricultură în 2010, ducându-și mandatul la bun sfârșit, până în noiembrie 2014.
La 1 iulie 2015 a fost numit în postul de consilier special pentru securitate alimentară al preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.
Cum arată matematica parlamentară
Grupuri care susțin Guvernul:
PNL – 176
UNPR – 64
UDMR – 25
Minorități – 17
Fără o poziție oficială:
PND – 12
Independenți – 19
Au exprimat rezerve:
PSD – 197
ALDE – 37
Premierul desemnat Dacian Cioloș a mers marți seară la sediul Guvernului, la puțin timp după ce președintele Iohannis a făcut anunțul desemnării sale. El va avea o întâlnire cu premierul interimar Sorin Cîmpeanu.
