Serviciul de Probaţiune din Bucureşti şi-a întrerupt, joi, activitatea, ca urmare a deciziei consilierilor care protestează faţă de lipsa de reacție a Ministerului Justiției la problemele din sistem. Ei atrag atenția că în Capitală sunt 21 de angajați care supraveghează peste 5.000 de condamnați aflați în libertate, potrivit Mediafax.
La protestul consilierilor din București s-au solidarizat angajații serviciilor de probațiune din 23 de județe, potrivit şefului Serviciului de Probațiune București, Gabriel Oancea.
Consilierii Serviciului de Probaţiune precizează, într-un comunicat, că problemele au fost aduse la cunoștința Ministerului Justiției, „însă ele nu s-au constituit niciodată într-o prioritate reală pentru minister”, astfel că ei au primit „doar declaraţii formale de susţinere”.
„Nici un demers nu s-a finalizat. Aceasta în condițiile în care permanent mesajul factorilor de decizie este acela ca sunt preocupați de asigurarea siguranței cetățenilor”, se mai precizează în comunicat.
Totodată, şeful Serviciului de Probațiune București, Gabriel Oancea, a explicat că activitatea a fost întreruptă pe termen nelimitat, până vor exista niște semne clare că se fac demersuri pentru îmbunătățirea situației din sistemul de probațiune. El a atras atenția că în țară sunt 40.000 de persoane condamnate aflate în liberate, supravegheate de aproximativ 330 de consilieri, în condițiile în care în sistemul penitenciar în care sunt peste 20.000 de deținuți lucrează 13.000 de persoane.
Oancea susține că serviciile de probațiune sunt „un fel de Cenușăreasă”, consilierii nebeneficiind de drepturile salariale și nici de celelalte drepturi corespunzătoare responsabilităților pe care le au și condițiilor de presiune și stres în care lucrează.
Astfel, el spune că salariile nu sunt nici pe departe motivante raportat la volumul de muncă, care a explodat după intrarea în vigoare a noilor coduri penale, și gradul de responsabilitate pe care le au consilierii. În plus, acestora nu li se plătesc nici ore suplimentare și nu li se decontează chiriile, așa cum se întâmplă cu ceilalți angajați din Ministerul Justiției. Sediile serviciilor de probațiune nu beneficiază nici de pază asigurată de Jandarmerie, așa cum prevede legea, deși consilierii, preponderent femei, se confruntă cu situații de conflict, mai spune Oancea.
Consilierii de probațiune protestatari solicită convocarea unei întâlniri între conducerea Ministerului Justiției și reprezentanți ai sistemului de probațiune din România.
Solicitările lor sunt: repoziționarea consilierilor de probațiune în cadrul sistemului de justiție, acordarea drepturilor similare cu ale celorlalte categorii de personal din cadrul sistemului de justiție, plata orelor suplimentare, angajarea urgentă de personal și suplimentarea posturilor în cadrul sistemului de probațiune, asigurarea pazei sediilor, a bunurilor și a personalului de probațiune de către Jandarmeria Română, conform prevederilor legale în vigoare, asigurarea unor condiții decente de muncă și a resurselor materiale necesare desfășurării activităților zilnice, demararea unor proceduri de modificare a legislației actuale în materia probațiunii care să conducă la reducerea presiunii exercitate de volumul ridicat de activitate generat de intrarea în vigoare a noilor coduri și adoptarea regulamentelor de aplicare a legislației în materia probațiunii, corelată cu o simplificare a procedurilor de lucru.
