In Romania sunt 1,2 milioane de gospodarii, ferme si exploatatii agricole, intinse pe 14 milioane de hectare. In Franta, la circa 30 de milioane de hectare sunt numai 350 de mii de fermieri. Cu alte cuvinte si aproximand, proprietatea funciara din Romania este de 6 ori mai faramitata decat in Franta.
Situatia este urmarea directa a regimului incert al proprietatii. In 1990, primul Parlament al tranzitiei, dominat de FSN, adopta Legea 18. Pe ultima suta de metri a guvernarii CDR, Legea 1/2000 a marit suprafata retrocedata si la terenuri si la paduri. Iar in 2005, guvernarea PNL–PD a reluat totul de la zero si a insistat prin Legea 247/2005 asupra retrocedarilor pe vechile amplasamente, considerand gestul o reparatie istorica.
Potrivit Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, retrocedarile nu s-au incheiat. Din 815.000 de cereri, cate au fost depuse, comisiile judetene de fond funciar au rezolvat circa doua treimi din cereri (63%), restituiri in bani (8%), restul fiind invalidate.
Numai 14 judete au declarat toate cererile de restituire solutionate. Iar acestea sunt: Alba, Arad, Arges, Braila, Buzau, Dambovita, Dolj, Galati, Giurgiu, Gorj, Olt, Suceava, Teleorman, Vaslui.
Padurile ridica probleme mai mari decat terenurile. Potrivit Romsilva, din cele 2.574.312 ha solicitate prin cereri depuse in baza ultimei legi de retrocedare, au fost validate pentru restituire numai o treime. Adica de doua ori mai putine decat in cazul terenurilor. si mai putine paduri au fost date inapoi, 258.041 – o zecime din solicitari.
Presedintele executiv al Asociatiei Proprietarilor de Paduri, Bogdan Tudor, spune ca in multe cazuri intre data validarii cererii de restituire si punerea in posesie pot trece luni si, eventual, si un proces cu Romsilva.
Oficialii Regiei Nationale a Padurilor nu au putut raspunde care este baza juridica a proceselor impotriva unor proprietari ale caror cereri de restituire au fost validate.
Pe de alta parte, proprietari aflati in situatii similare se confrunta cu decizii diferite: manastirile din Oltenia si-au recastigat padurile, dar altele din Ardeal le-au pierdut in instanta. Dar dificultatile legate de comisii de validare, masuratori si procese se risipesc, se pare, ca prin farmec daca proprietatile sunt vandute imediat. Legea este buna, sustine Bogdan Tudor, problema sunt procedurile administrative care au fost folosite in folosul mai marilor locului. Asa de pilda, in Ardeal, existau asa-numitele "comune politice" ale satenilor cu drept de folosinta in comun a padurilor si pasunillor (ca si in cazul padurilor graniceresti sau cele ale mosnenilor, mai cunoscute). Dar confuzia cu unitatea administrativ-teritoriala a fost folosita de primarii, care au reusit sa obtina padurile in instanta. Bogdan Tudor sustine ca la Chisindia/Arad, la Valea Dobrei/Hunedoara, dar si in judetele Satu Mare, Bihor sau Cluj, comunitati intregi si-au dat in judecata primariile. Infinit consum de timp si bani, si pentru sateni, si pentru primarii.
PD-L: Finalizarea retrocedarilor
Isi asuma prin "directii de actiune foarte ambitioase" finalizarea retrocedarilor si ceea ce numeste reforma proprietatii funciare. Privatizarea tuturor terenurilor ramase statului dupa retrocedari.
Anunta introducerea cadastrului unitar pe cheltuiala statului pana in 2012; estimarile anunta costuri de circa 500 de milioane de euro.
Intabularea tuturor suprafetelor agricole si funciare, inclusiv a celor rezultate din iesirea din indiviziune.
Propune dublarea rentei viagere pentru cei care isi arendeaza terenurile si cresterea ei de la 100 euro/an/ha la 150 euro/an/ha, remarcand ca multe persoane in varsta nu gasesc suficient de atractiva renta viagera menita sa stimuleze comasarea terenurilor.
Masuri de incurajare a tinerilor care vor sa traiasca la tara.
Masuri pentru intoarcerea romanilor plecati in strainatate. Andreea Vass vorbeste despre cateva mii de tineri din mediul rural care au plecat in Spania si Italia. Acestea pot fi prime de instalare si inlesniri fiscale, dar nu sunt detaliate in programul PD-L.
PNL: Inlesniri pentru comasari
Porneste de la ideea ca retrocedarile s-au incheiat. Constata ca a avut loc o fragmentare masiva a parcelelor si a exploatatiilor agricole, ceea ce incurajeaza perpetuarea agriculturii de subzistenta (autoconsum).
Isi asuma definirea limpede prin lege a statutului fermierului pornind de la ideea ca nediferentierea juridica/fiscala a taranilor face imposibil de aplicat coerent masuri de sprijin constant pentru cei care produc pentru piata.
Incurajarea sistematica a comasarii terenurilor prin inlesniri fiscale acordate tinerilor care vor sa se instaleze la sate. Complementar, sustinerea financiara pentru cei in varsta prin rente viagere si asa-numita pensionare timpurie.
Intocmirea de legi si reguli pentru schimburile voluntare de terenuri si regrupare voluntara. Cu alte cuvinte, satenii care au mai multe parcele in puncte diferite ale localitatii sa le schimbe intre ei astfel incat sa se formeze terenuri compacte, mai usor de lucrat; intabularea noilor titluri de proprietate ar urma sa se faca gratuit.
Crearea unui credit funciar pe termen lung pentru cumpararea de terenuri
(un fel de credit ipotecar pentru terenul agricol).
PSD-PC: Multi bani pentru toti
Ideea retrocedarii nu figureaza la capitolul agricultura, ci la justitie: "La orizontul anului 2012, dreptul de proprietate nu va mai fi o cauza a conflictelor din societate".
Nu vorbeste despre cadastru sau intabulare. Fostul ministru Ilie Sarbu spune insa ca PSD prevede in programul sau actiuni legate de problema cadastrului, actiuni care nu au fost date publicitatii in programul Aliantei PSD±PC, destinat campaniei electorale.
Promisiuni financiare generoase pentru comasarea terenurilor: dublarea rentei viagere pentru cei care isi arendeaza sau isi vand terenurile agricole, pensionare timpurie.
Prime de instalare de 25000 de euro pentru familiile de tineri care decid sa se mute la tara, subventionarea a 65% din costurile micilor intreprinderi si pensiuni turistice, acoperirea a 30% din creditele de productie.
Unul dintre autorii programului de guvernare PSD±PC, Valeriu Steriu, admite ca promisiunile banesti atat de atragatoare ar fi avut nevoie de o precizare importanta, absenta din documentul oficial: prime de instalare de pana la 25000 euro (suma maxima numai pentru zonele defavorizate), de pana la 30% din productie. Cum toate inlesnirile financiare sunt graduale, e vorba despre prime de instalare "de pana la" 25000 euro.
Cum se poate ajunge la proprietati agricole mai mari si de ce
Proprietatile agrare din Romania nu numai ca sunt foarte faramitate, dar sunt impartite in multe parcele, deseori la distante destul de mari unele de altele.
Costurile pentru lucrarea acestor petice de pamant cresc astfel substantial. In Franta, proprietatea medie este de 40 de hectare si ea se imparte in 7–8 parcele, fata de 3-4 ha ferma medie din Romania, impartita in 12 parcele. In acest moment, pentru incurajarea comasarii terenurilor s-au instituit asa-numitele rente viagere: un proprietar in varsta care isi arendeaza terenul primeste 50 euro/an/ha, iar cel care isi vinde terenul prin acest program primeste 100 euro/an/ha. Programul se aplica de circa doi ani, dar n-a avut foarte mare succes. Expertul PD-L Andreea Vass spune ca cel mai des invocat contraargument este cel al mostenirii lasate copiilor. Dublarea rentei viagere pentru arendare si cresterea cu o treime a celei pentru vanzare le-ar putea face mai atractive.
Pensionarea timpurie nu se aplica inca, dar s-a dovedit eficienta in alte state europene. Daca un proprietar decide sa-si vanda/arendeze ferma unor tineri, atunci el se poate pensiona la 55 de ani, in loc de 65 de ani, cat este varsta legala de pensionare. Din punctul de vedere al PNL, este nevoie ca aplicarea acestei masuri sa fie legata de adoptarea statutului fermierului, prin care sa se mareasca pensiile agricultorilor. Altfel, pensionarea timpurie n-ar avea nici un sens.
Cat priveste schimbul reciproc de terenuri, nu numai ca este nevoie de o lege care sa limpezeasca fiecare pas, dar in cazul in care se va aplica in comunitati satesti macinate de neincredere si procese de retrocedare, metoda risca sa dea nastere unor mari abuzuri si noi procese. Ministrul Dacian Ciolos spune ca legea ar putea porni de la ideea ca, daca 50% din proprietarii dintr-o comuna sunt de acord, atunci printr-o hotarare de Guvern sa se reglementeze schimbul de terenuri tinandu-se seama de valoarea fiecarei parcele.
In ceea ce priveste cadastrul general – situatia tuturor proprietatilor din tara si trecerea lor in Cartea Funciara, – lucrarile au inceput anul trecut si nu au depasit 10–15% din suprafata tarii. Anterior, ca si in alte state europene, Comisia Europeana a cerut verificarea selectiva in mai multe judetene pentru ca s-a constatat ca suprafetele declarate pentru subventii erau uneori mai mari decat terenurile comunelor. In lipsa unui statut clar al multor proprietati, e de asteptat ca Romania sa aiba cadastru general complet peste cel putin 4 ani.
