Premierul Sorin Grindeanu a anunțat că va anula Hotărârea de Guvern emisă de Cabinetul Cioloș, prin care Ministerul Apărării Naționale urma să cumpere patru nave de luptă în valoare de 1,6 miliarde de euro.
Ziarul România Liberă a informat în premieră despre neregulile din acest contract, chiar în perioada în care Guvernul Cioloș era încă în funcție.
„Vom abroga Hotărârea de Guvern dată în decembrie, pentru că nu a fost dată în mod legal. Trebuia să existe înainte un memorandm care să fie aprobat în Parlament. Orice investiţie în acest domeniu mai mare de 100 de milioane de euro trebuie aprobată de Parlament”, a declarat premierul Grindeanu, joi seară, la Antena 3.
„Pașii sunt cât se poate de clari. Se abrogă, apoi se merge în Parlament”, a explicat Sorin Grindeanu.
Nici ministrul român al Apărării, Gabriel Leș, nici ceilalți responsabili ai Armatei Române care au participat, marți, la bilanțul MApN nu au spus nimic despre cel mai scump program de înzestrare care a fost lansat anul trecut. În noiembrie și decembrie 2016, pe ultima sută de metri a mandatului fostului ministru Mihnea Motoc, MApN propunea o Hotărâre de Guvern care urma să dirijeze 1,6 miliarde de euro din banii publici pentru a cumpăra patru nave de luptă noi, de tip corvetă multifunțională.
După cum a informat România Liberă, Guvernul aprobase, la data de 29 noiembrie 2016, o Hotărâre privind achiziţia a patru corvete multirol, care urmau să fie produse de firma olandeză Damen la Şantierul Naval Damen Galaţi S.A.
La momentul cănd Guvernul Cioloș a aprobat HG 906 / 2016 privind achiziția celor patru nave de luptă, ministru al Apărării era Mihnea Motoc, iar șef al Departamentului pentru Armamente din MApN era Gabriel Leș – chiar actualul ministru al Apărării.
La propunerea MApN, Executivul a aprobat la data de 29 noiembrie 2016 faimoasa Hotărâre de Guvern care menționa că „valoarea estimată a programului, pe întreaga perioadă de şapte ani, este de 1,6 miliarde Euro (cu TVA), sumă în care sunt cuprinse şi achiziţia muniţiilor şi suportul logistic iniţial, care include şi instruirea echipajelor”.
Textul acestui act normativ ridică mai multe semne de întrebare.
De exemplu, în varianta de proiect publicată inițial de MApN, la 2 noiembrie, pentru dezbatere publică, erau indicate costuri mult mai mici decât cele incluse în textul Hotărârii de Guvern care a fost aprobată de Executiv la data de 29 noiembrie. Astfel, în Nota de fundamentare a proiectului viitoarei HG exista un paragraf dedicat impactului financiar. Aici se preciza că în 2017 România va plăti 562.500 mii lei, în anul 2018 aceeași sumă, în 2019 va plăti 1.215.000 lei iar în anul 2020 vom plăti 1.260.000 mii de lei. Asta înseamnă în total 3.600.000 mii de lei, de-a lungul a patru ani, adică în total circa 837 milioane de euro.
În Nota de fundamentare publicată la 2 noiembrie 2016 nu se preciza dacă aceste sume sunt cu sau fără TVA. Dacă sumele indicate ar fi fost fără TVA, valoarea contractului, inclusiv TVA, ar fi fost de circa 1,04 miliarde de euro (mult mai puțin decât cei 1,6 miliarde de euro din textul final al Hotărârii de Guvern, aprobat ulterior).
Foarte interesant este faptul că, pe Nota de fundamentare a HG 906 / 2016, nu apare semnătura premierului Cioloș. Această notă este semnată de Mihnea Motoc (la acel moment – ministru al Apărării) și de Costin Borc (la acel moment – vicepremier și ministru al Economiei).
Alt element ciudat este faptul că HG 906, aprobată de Cabinetul Cioloș la data de 29 noiembrie 2016, a fost publicată în Monitorul Oficial cu mare întârziere, abia la data de 22 decembrie.
Hotărârea emisă de Guvernul Cioloș referitoare la cumpărarea a patru nave militare nu reprezintă un contract semnat sau aprobat, ci stabilește doar procedura de achiziție, iar abrogarea ei nu se poate face pe argumentul că ar fi nelegală, au anunțat joi, într-o declarație de presă comună, fostul premier Dacian Cioloș și fostul ministru al Apărării Mihnea Motoc.
Nici în textul proiectului care fusese pus în dezbatere publică, nici în anunțul final al Guvernului Cioloș privind aprobarea acestui proiect nu s-a precizat ce alte variante de achiziție, în afara celei aprobate de Guvern, au fost luate în calcul.
Cu toate acestea, „În Studiul de concept pentru produsul Corvetă multifuncţională, elaborat în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, au fost analizate 13 proiecte de corvete, din care patru proiecte pot satisface cerinţele forţelor navale române”, susținea Nota de fundamentare.
Președintele PSD și al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, a declarat, miercuri, că Hotărârea emisă de Guvernul Cioloș pentru cumpărarea a patru corvete destinate Armatei Române este ilegală și, drept urmare, trebuie abrogată.
Nici la întrebările adresate de ziarul România Liberă, MApN nu a dezvăluit care au fost celelalte variante analizate și prin ce s-a dovedit mai bună oferta firmei Damen Schelde Naval Shipbuilding, cu sediul central în Olanda. Singurul argument în sprijinul acestei firme este că ea a cumpărat Șantierul Naval din Galați (denumit acum Damen Galați), astfel că viitoarele corvete destinate Forțelor Navale României vor fi produse la Galați și vor crea locuri de muncă în România.
Dar acest argument sentimental nu rezistă, întrucât legislația europeană – inclusiv a României – prevede obligații de offset pentru firmele care vând armament, în valoare de cel puțin 80 la sută din valoarea produselor vândute. În contul acestor obligații, orice firmă care ar vinde României nave militare ar fi obligată să ofere pentru economia României contracte în valoare de cel puțin 80 la sută din valoarea produselor vândute.
Așadar, nu doar firma olandeză ar putea ajuta industria românească, întrucât acest ajutor nu este un gest de bunăvoință ci o obligație legală. Drept urmare, orice firmă străină care vinde României nave militare ar fi obligată să respecte clauze de offset, după același model.
