Conducerea Camerei Deputaților transmite oficialilor europeni că Parlamentul European nu are atribuții în ridicarea imunității europarlamentarului Dan Nica (PSD), deși Comisia pentru afaceri juridice a forului european a început, deja, dezbaterile pe această temă.
În 20 martie Comisia pentru afaceri juridice din Parlamentul European a cerut precizări de la Camera Deputaţilor cu privire la imunitatea lui Dan Nica, printr-o scrisoare semnată de președintele comisiei, Pavel Svoboda. Conducerea Camerei va răspunde Parlamentului European (PE) în legătură cu imunitatea lui Dan Nica prin faptul că PE nu are nicio competenţă în privinţa ridicării imunităţii acestuia şi orice solicitare împotriva unui europarlamentar român trebuie respinsă ca fiind interpretată greşit, a anunțat secretarul Biroului Permanent al Camerei Deputaților, Nicolae Mircovici.
“La nivel naţional avem situaţia în care urmărirea penală a unui membru al Guvernului sau a unui fost membru al Guvernului poate fi solicitată de Camera Deputaţilor, în cazul în care acesta are şi calitatea de deputat, poate fi solicitată de Senatul României, în cazul în care are şi calitatea de senator sau poate fi solicitată de preşedintele României şi nu de Parlamentul European”, a adăugat Mircovici.
De ce s-a adresat DNA PE
Mesajul de la București a venit chiar în ziua în care forul european a început discuțiile pe cazul Dan Nica. Comisia pentru Afaceri Juridice (JURI) din Parlamentul European a discutat, ieri, cererea DNA de ridicare a imunităţii europarlamentarului Dan Nica, în dosarul Microsoft, după care JURI va întocmi un proiect de raport ce va fi trimis plenului PE, unde va fi supusă la vot ridicarea imunităţii fostului ministru.
De fapt, conducerea Camerei Deputaților a forțat un răspuns care a depășit solicitarea oficialilor europeni. În conformitate cu articolul 9 al Protocolului nr. 7 privind privilegiile şi imunităţile Uniunii Europene, membrii Parlamentului European beneficiază pe teritoriul naţional de imunităţile recunoscute membrilor Parlamentului propriei ţări. Cu alte cuvinte, imunitatea depinde de Parlamentul European, dar, dacă presupusele infracţiuni au avut loc pe teritoriul unei ţări din UE, se aplică legea acelei ţări. Potrivit vicepreședintelui Comisiei juridice, Gabriel Andronache (PNL) legislația europeană prevalează în fața celei naționale și pe această bază DNA s-a adresat Parlamentului European.
Ce a cerut PE
Pe această bază, oficialii europeni au solicitat Camerei Deputaților să precizeze doar care este regimul imunității de care beneficiază Dan Nica, semnalând neconcordanțe între prevederile în acest domeniu din România. Astfel, un articol din Constituție stipulează că deputații beneficiază de imunitate doar în fața arestării, reținerii sau percheziției nu și în fața urmăririi penale, în timp ce alt articol constituțional prevede că miniștri care sunt și parlamentari nu pot fi urmăriți penal fără aprobarea Camerei din care fac parte.
Cum Nica este un fost ministru, oficialilor europeni nu le-a fost clar ce reguli i se aplică – cele referitoare la parlamentari sau cele referitoare la miniștrii din România, dacă Parlamentul European va aproba cererea de ridicare a imunității, la miniștri. De altfel, aceste articole au făcut obiectul controverselor și în România, CCR decizând, în 2008, că, pentru urmărirea penală, este nevoie de aprobarea Camerei din care fac parte și în cazul foștilor miniștri, care au același regim cu miniștrii în funcție. Răspunsul de ieri al Camerei Deputaților ar putea fi invocat de Dan Nica, în fața Curții.