Premierul Victor Ponta a postat, pe Facebook, zece întrebări pentru partidele politice la care formațiunile au ”datoria” să răspundă înainte de dezbaterile pe Codul Fiscal.
Victor Ponta a precizat că a redactat întrebările ”în calitate de premier care a conceput si promovat proiectul noului Cod Fiscal” .
Totodată, Ponta consideră, ”că toate partidele politice parlamentare au datoria să răspunda opiniei publice la zece întrebari legitime și utile”.
Astfel, premierul începe șirul întrebărilor prin a le cere partidelor să facă o comparație între Codul Fiscal propus de el și cel care este acum în vigoare.
”1. Consideră ca noul Cod Fiscal propus de Guvern este un instrument legislativ categoric mai bun decât cel aflat acum în vigoare? Ajută economia românească să se dezvolte în continuare, păstrând și crescând numărul de locuri de muncă, plătind salarii mai decente, achitând taxe mai mici și mai puține (sprijinind efortul autorităților de combatere a birocrației și evaziunii fiscale)? Dacă nu sunt de acord cu aceste afirmații, de ce votează pentru?
2. Când au votat în unanimitate Codul Fiscal au știut ce votează? Au citit textul, specialiștii lor au înțeles prevederile și consecințele? Dacă da, de ce unele partide au considerat după vot și după trimiterea la reexaminare că noul Cod Fiscal este iresponsabil, nesustenabil, prost conceput etc.?
3. De ce reprezentanții PNL/PDL au depus un amendament privind scăderea cotei generale de TVA de la 20% (propunerea Guvernului) la 19% și chiar au condiționat votul pozitiv de acceptarea acestui amendament? Au avut calcule de impact sau a fost o simplă propunere electoralistă și populistă? Dacă era o propunere bună de ce au solicitat acum să se revină la varianta Guvernului de 20%?
Totodată, primul-ministru amintește care a fost impactul măsurilor de austeritate din 2010.
4. Care a fost impactul estimat al creșterii TVA de la 19% la 24% și al tăierilor de salarii și ajutoare sociale din 2010? Care dintre partidele actuale consideră și acum că a fost corectă și utilă viziunea economică a guvernării PDL de atunci, când sute de mii de firme au dat faliment, s-au pierdut peste 170.000 de locuri de muncă stabile, s-a redus cu 0,5 puncte procentuale potențialul economic, a avut loc o cădere economica drastică, a explodat evaziunea fiscală, rata inflației s-a dublat față de 2009, iar puterea de cumpărare a scăzut dramatic, chiar cu 40% în cazul profesorilor, medicilor și a categoriilor sociale cu venituri reduse?
5. Care este opinia partidelor politice actuale – România ar trebui să renegocieze țintele de deficit bugetar ESA mai mici de 1% din PIB prevăzute în actualul Medium Term Objective sau să țină cura de slăbire (austeritate) și să acumuleze deficite de dezvoltare? Sau ar fi mai bine țintirea unor deficite bugetare ESA în jurul a 2% din PIB și astfel să se accelereze procesul de convergență față de media UE28?
6. De ce România ar fi nesustenabilă în condițiile unui deficit de 2 – 2,5% din PIB și o datorie brută guvernamentală de 40% din PIB, iar Spania cu un deficit bugetar de 3,7% din PIB și cu o datorie de 103% din PIB, Franța cu un deficit bugetar estimat de 4,1% din PIB și o datorie publică de 98% din PIB, Portugalia cu 2,8% din PIB și o datorie publică de 124% din PIB, Polonia cu un deficit bugetar de 2,7% din PIB și o datorie de 50% din PIB sau Marea Britanie cu un deficit bugetar de 3,6% din PIB și o datorie brută de 91% din PIB ș.a.m.d., ar fi cu toate sustenabile?
7. Știu partidele politice că 2014 a fost primul an din ultimii 12 când România a obținut sold bugetar primar pozitiv, de 0,1% din PIB (adică soldul bugetar fără plată de dobânzi a fost pe plus)? Este nevoie în continuare de austeritate sau de măsuri de creștere economică și noi locuri de muncă? (o dezbatere ideologică fundamentală azi în cadrul Uniunii Europene).
8. Știu partidele politice că în 2014 România a atins ținta de deficit bugetar structural de 1% din PIB definită drept regulă fiscală în Tratatul privind coordonarea, stabilitatea și guvernanța în cadrul Uniunii Economice și Monetare alături de Olanda, Germania, Danemarca și Austria? Și că a avut un deficit bugetar mai mic decât cel prevăzut în acordurile cu FMI/CE/BM ? Este bine să păstrăm aceasta situație sau să cheltuim mai mult din banii noștri pentru dezvoltare și cresterea nivelului de trai?
Premierul Victor Ponta spune că România s-ar putea califica pentru un al tip de Acord cu FMI.
9. Doresc partidele politice un nou Acord Stand By cu Fondul Monetar Internațional știind că România îndeplinește criteriile de calificare pentru pentru un alt tip de Acord – accesarea unei Linii de Credit Flexibile (având condiții macroeconomice similare cu ale Poloniei)?
10. Consideră partidele politice că actualul curs de creștere economică neîntreruptă din 2012, scădere a somajului și ridicare a puterii de cumpărare și a nivelului de trai al populației este sau nu afectat de crize și scandaluri politice având ca pretext măsuri economice? Sau de inconsecvențe legislative absolut ridicole (de felul „votăm în unanimitate Codul Fiscal și după o lună anunțăm că este greșit și nu îl mai susținem”)? Este necesar și se poate încheia un acord politic pentru dezvoltare economică și creșterea nivelui de trai (care să cuprindă cel puțin principalele obiective privind nivelul de fiscalizare, salariul și pensia medie, modul de finanțare în educație și sănătate) – așa cum s-a făcut pentru Apărare?”, întreabă Victor Ponta partidele politice.
În finalul mesajului postat pe Facebook premierul spune că așteaptă și el și toți cetățenii țării răspunsurile partidelor politice parlamentare la aceste întrebări.
”Cine nu răspunde (dacă va fi cineva) este evident că de fapt habar nu are ce să facă cu economia și viața de zi cu zi a acestei țări!”, adaugă Ponta în mesajul de pe rețeaua de socializare.
Parlamentul dezbate în această săptămână, în sesiune extraordinară, reexaminarea proiectului noului Cod fiscal, Senatul fiind prima Cameră convocată, luni, să ia în discuţie solicitarea preşedintelui, Camera Deputaţilor, for legislativ decizional, urmând să se reunească după ce Senatul se va fi pronunţat.
